Romii sârbi iau cu asalt frontiera de vest

Sute de cetăţeni sârbi de etnie romă au trecut ilegal graniţa în ultimele luni şi au cerut azil în România Până în 1989 existau două soluţii pentru românii care doreau, nelegal,

Sute de cetăţeni sârbi de etnie romă au trecut ilegal graniţa în ultimele luni şi au cerut azil în România

Până în 1989 existau două soluţii pentru românii care doreau, nelegal, să scape de regim şi de toate ale sale: fuga prin Ungaria şi prin Iugoslavia. Cele două ţări, dar în special Iugoslavia, erau o adevărată poartă de intrare mai întâi spre vestul Europei, apoi spre restul lumii libere. În prezent, situaţia s-a schimbat.

De câteva luni, graniţa României a început să fie luată cu asalt de grupuri de sârbi care cer azil politic. Este adevărat, azilanţii, toţi până la unul, sunt de etnie romă.

Viaţa a făcut ca, în anii `90 ai secolului trecut, Iugoslavia să devină Serbia & co. Între cele trei ţări a început un du-te-vino, motivat pentru români de "salamul mai ieftin în Szeged decât în Arad" sau de rezervorul cu benzină transformat în bani în Iugoslavia, atunci când ţara a început să fie mâncată de război.

A venit apoi rândul Ungariei, apoi al României, să intre în NATO şi UE. Graniţa noastră cu Ungaria a devenit o "frontieră internă", după limbajul poliţiei de frontieră, iar cea cu Serbia - una externă.

Ungurii o duc bine, românii încearcă şi ei, sârbii trăiesc bine, cu toate frământările încă existente, şi totuşi, pe graniţa dintre România şi Serbia se întâmplă ceva. Forţarea frontierei de stat, cu care eram obişnuiţi, pe vremea comunismului, ca având loc dinspre România spre Iugoslavia, şi-a schimbat sensul, în ultimele luni.

În judeţul Timiş, ştirile presei locale prezintă un adevărat "exod al sârbilor", mai în fiecare săptămână fiind prins încă un grup care încerca să intre ilegal în România. Dar hai să vedem cum stau lucrurile în realitate.

Cine sunt "sârbii"?

La vama Stamora-Moraviţa, lucrătorii de la Poliţia de Frontieră sunt categorici din start. "Toată povestea cu sârbul care şi-ar părăsi locul său să vină în România este o prostie, pentru că el trăieşte acolo mult mai bine ca noi", ne spun poliţiştii. Tot ei ne lămuresc despre ce este de fapt vorba: toţi cetăţenii sârbi prinşi că treceau ilegal frontiera sunt de origine romă, oameni consideraţi în Serbia paraziţi ai societăţii pentru că nu vor să lucreze şi care au crezut că în România, după aderare, umblă câini cu covrigi în coadă.

De la poliţiştii de frontieră aflăm că romii sârbi vin cu câteva lucruri şi o ciurdă de copii, fără nicio hartă la ei, şi se predau imediat poliţiştilor de frontieră români. După ce află însă că nu vor fi primiţi în locuinţe confortabile până să li se ofere doritul azil şi că nu vor primi şi o sumă de bani cu care să trăiască, de cele mai multe ori ei aleg să se întoarcă în Serbia.

Cu toate că "dezamăgirile" de acest gen au fost destul de numeroase, în ultima vreme, noi grupuri îşi încearcă norocul în România, devenită un Eldorado în ochii lor. Cum s-a ajuns totuşi să se vorbească despre un "exod al sârbilor"? Motivul l-ar putea constitui modul în care sunt întocmite comunicatele poliţiei de frontieră, în care azilanţii sunt identificaţi - "politically correct" - drept "cetăţeni sârbi".

Migraţie în grup

Datele Direcţiei Poliţiei de Frontieră Timişoara arată că, "în perioada iunie - august 2007, poliţiştii de frontieră timişeni din cadrul S.P.F. Cruceni, Jimbolia şi Beba Veche au reţinut 20 de grupuri - 176 persoane - de cetăţeni sârbi de etnie romă care au trecut ilegal frontiera de stat din Serbia în România şi au solicitat statutul de refugiat.

Dintre aceştia, 114 sunt bărbaţi, restul de 62 fiind femei, toţi cu vârste cuprinse între un an şi 50 de ani. Cel mai numeros grup, având în componenţă 25 de persoane - 15 bărbaţi şi 10 femei - a fost reţinut de agenţii de frontieră din cadrul S.P.F. Cruceni în luna iulie.