Adevarul.ro

Un fost profesor de fizică din Sălaj a lăsat catedra pentru a cultiva brazi. Acum are o plantaţie de 520 de hectare, a cincea din Europa.

Brazi cât vezi cu ochii. Cam aşa arată, acum, „sala de clasă" a profesorului Szoboszlai Attila (48 de ani). „Şcoala" lui este în comuna sălăjeană Camăr, locul său de baştină de altfel. A revenit aici, împreună cu familia, în 1992, după ce a lucrat ca profesor de fizică şi chimie într-o altă comună din judeţ.

A fost ales imediat în funcţia de primar al comunei şi a rămas încă trei mandate. În acelaşi timp, pentru că tocmai primise ca moştenire o suprafaţă de teren, s-a decis să facă, pe lângă treburile edilitare ale comunei, şi puţină agricultură. Aşa a ajuns la o investiţie de 3 milioane de euro.

Idee nemţească

A început să meargă prin Occident pentru a vedea ce cultivă străinii în zonele cu relief şi sol asemănătoare cu ale noastre. „În Germania am văzut prima dată, într-o zonă care semăna foarte bine cu dealurile de la noi, o cultură de brazi ornamentali", spune el, adăugând că imediat a luat legătura cu oameni de afaceri austrieci care aveau deja astfel de plantaţii şi i-a invitat în Sălaj, pentru a vedea cu ochii lor dacă terenul de aici ar avea potenţial pentru dezvoltarea unei astfel de culturi şi la noi.

„Am luat inclusiv probe de sol, iar pentru că rezultatele au arătat că terenul este potrivit, în 2006 am demarat afacerea. O afacere românească, în care este asociat şi un partener din Austria, şi unul din Ungaria", punctează el.

Cei trei parteneri au luat împreună decizia de a lua în arendă 300 de hectare de teren, urmând ca în fiecare an să planteze câte 100 de hectare cu brazi ornamentali, pe care mai apoi să-i vândă pe piaţa românească, dar şi pe pieţele europene. „Mâncând mi s-a făcut poftă, aş putea zice, aşa că de la 300 de hectare am ajuns în scurt timp la 520", completează bărbatul.

Creşterea brazilor, o afacere care se întinde pe 520 de hectare

El cu terenul, asociaţii cu restul

Parteneriatul dintre cei trei a funcţionat ca pe roate. Attila a venit în afacere cu terenul luat în arendă, cu utilajele necesare (unele luate cu fonduri europene, prin FEADR), dar şi cu forţa de muncă. Partenerii din Austria şi Ungaria, care aveau deja în ţările lor plantaţii mature, au venit cu baza pentru investiţii.

„Costul plantării unui hectar de teren cu puieţi de brad se ridică la 6.000 - 8.000 de euro. Bineînţeles, eu nu am avut banii aceştia, mai ales că vorbim, în total, de o investiţie în cei cinci ani scurşi până acum, de aproximativ 3.000.000 de euro. Am făcut aceşti bani importând, începând cu 2006, brazi de la partenerii mei, iar din vânzarea lor am finanţat investiţia în plantări", explică el.

2011 - anul primelor vânzări

Dacă până acum fiecare bănuţ scos din vânzarea brazilor aduşi de la partenerii străini era automat reinvestit în sutele de hectare de cultură de la Camăr, anul acesta este primul în care brăduţii plantaţi şi crescuţi în Sălaj vor fi vânduţi în pieţele şi magazinele din România şi Europa. „2011 este primul an în care începem recoltatul. Până acum nu am avut niciun profit, doar am băgat bani. Anul acesta ne-am propus să vindem 30.000 de brazi din producţie proprie. Ţinta noastră pentru anii viitori este de 300.000 - 400.000 de brazi vânduţi", precizează întreprinzătorul.

Cifra este destul de mică, raportat la producţia de brazi. Pe un hectar sunt plantaţi 7.000 de puieţi, din care „supravieţuiesc" între 4.000 şi 4.500. Asta înseamnă că pe cele 520 de hectare, în momentul de faţă sunt plantaţi peste 2,3 milioane de brăduţi. Societatea are deja contracte şi colaborări cu marile lanţuri de magazine din întreaga ţară şi cu mallurile din oraşele mari, având stabilite 60 de puncte de vânzare la nivelul României. Sunt stabilite colaborări şi cu pieţele din Ungaria şi Austria, iar în viitor brăduţii din Sălaj ar putea ajunge şi în Moldova, şi în Ucraina.

Investiţie pe termen lung

La un calcul rapid, Szobosz-lai Attila spune că a investit până acum în cele 520 de hectare, situate în cea mai mare parte în extravilanul comunei Camăr, dar parţial şi în Carastelec, aproximativ 3.000.000 de euro.

„Sunt banii băgaţi în puieţi şi în munca propriu-zisă. A fost destul de greu, pentru că este o investiţie pe termen lung, în care primele rezultate se văd abia după şase - opt ani. Dar dacă se asigură o plantare continuă şi o tăiere continuă, după opt ani poate deveni o afacere stabilă chiar şi pentru viitorul copiilor noştri", crede el.

A influenţat mersul pieţei

Szoboszlai Attila spune că brazii cultivaţi de el - adică molizi, brazi argintii şi brazi „Nordmann" - îi vom găsi anul acesta la preţuri mai mici, pentru că au scăzut cheltuielile cu transportul, nemaifiind aduşi din Ungaria sau Austria.
- Brazii cu rădăcină la găleată: între 40 de lei şi 60 de lei
- Brazii tăiaţi: de la 20 de lei până la 150 de lei.

O afacere de familie

Cultivarea brăduţilor i-a „prins" pe toţi membrii familiei Szoboszlai. „Soţia este directorul firmei şi coordonează toată activitatea, iar băiatul cel mare, care are 20 de ani, s-a înscris la Facultatea de Silvicultură din Oradea, dar şi la Agronomie, în Gyongyos, Ungaria.

Şi băiatul cel mic a ales acelaşi drum -el este elev la Grupul Şcolar Agricol din Şimleu Silvaniei", spune cu mândrie bărbatul.Pe lângă faptul că a implicat întreaga familie, afacerea cu brazi ornamentali a dat de lucru şi cămăranilor,  27 de persoane din localitate fiind angajate la firma familiei Szoboszlai.  „Am vrut să demonstrez că se poate realiza un business bun în agricultură şi în România. Şi, mai ales, în satul meu, pentru că mă consider un patriot local", completează el.

3 milioane de euro a costat până acum investiţia în plantaţia care se întinde pe o suprafaţă de 520 de hectare.

"Am vrut să demonstrez că se poate realiza un business bun în agricultură şi în România. Şi, mai ales, în satul meu, pentru că mă consider un patriot local.''
Szoboszlai Attila investitor

Szoboszlai Attila nu a uitat de unde a plecat

Chiar dacă, pe lângă afacerea cu brazi, mai are şi un serviciu, Szoboszlai Attila mai are timp şi pentru a dărui câte ceva comunităţii. Împreună cu alţi localnici, a pus bazele Fundaţiei Culturale „Pro Camăr", prin care organizează diferite evenimente culturale şi îi sprijină pe cei care au nevoie de un ajutor.

„Spre exemplu, acum opt ani, din 40 de copii care terminau clasa a VIII-a, doar zece mergeau mai departe la liceu, pentru că nu aveau cu ce să ajungă la Şimleu Silvaniei sau la Nuşfalău, unde sunt licee. De când, împreună cu ceilalţi membri ai fundaţiei, le-am cumpărat un autobuz cu 40 de locuri aproape niciunul nu renunţă la şcoală", explică el.

Fundaţia îi ajută cu bani şi pe studenţii ce provin din familii cu venituri reduse şi se implică în susţinerea unei formaţii de dansuri populare şi dotarea cu cărţi a bibliotecii comunale.