Românii vor unirea, basarabenii - ba

Aproape jumătate din români consideră că România şi Republica Moldova ar trebui să fie unite, faţă de 3% din basarabeni. Studiul „Republica Moldova în conştiinţa publică românească“ al Fundaţiei Soros arată că puţini români cunosc într-adevăr dorinţele moldovenilor.

Ce înseamnă azi Republica Moldova pentru români? Care este primul cuvânt care vă vine în minte când vă gândiţi la Basarabia? Aproape jumătate dintre români (46%) nu ştiu să dea un răspuns clar la aceste întrebări simple, arată un studiu al Fundaţiei Soros publicat ieri.

O posibilă explicaţie ar fi aceea că românii sunt derutaţi cu privire la identitatea Republicii Moldova ca stat şi a locuitorii săi. Nici prea interesaţi nu sunt românii de ceea ce se întâmplă peste Prut. Dovadă faptul că sub 10% din cetăţeni au vizitat Republica Moldova, iar dintre aceştia cei mai mulţi au fost în interes de afaceri. 

Nostalgia unirii

Cu toate acestea, majoritatea românilor au nostalgia unirii cu „fraţii şi surorile din Basarabia". De altfel, constată studiul, ideea unirii Republicii Moldova cu România este o prezenţă constantă în mentalul colectiv românesc.

Astfel, aproape 50% din români declară că România şi Republica Moldova ar trebui să se unească, iar 64% cred că acest lucru ar fi mai degrabă în folosul moldovenilor. Studiul arată că românii au impresia că moldovenii îşi doresc foarte tare unirea. Liliana Popescu, una dintre autoarele cercetării, consideră că această poziţie s-ar putea traduce în felul următor: „noi am vrea să ne unim cu voi, dar voi aveţi un interes mai mare decât noi, şi atunci vouă v-ar reveni responsabilitatea cea mai mare pentru un eventual efort al unirii".

Doar că în cazul în care privim peste Prut, percepţia românilor este una greşită: doar 3% din basarabeni ar vrea unirea, procent chiar mai mic decât cel înregistrat în 1990, când proporţia a fost de 3,9%. Cercetarea relevă faptul că procente importante ale populaţiei din Republica Moldova doresc de fapt independenţa republicii. 46% din români cred că alternativa la unirea în sens clasic e aderarea Moldovei la UE şi, implicit, regăsirea celor două ţări în spaţiul comun european. „Nucleul dur" al românilor care îşi doresc cel mai tare unirea este constituit mai degrabă din bărbaţi (55%) cu o medie de vârstă de 51 de ani, căsătoriţi şi cu nivel mediu de pregătire. Jumătate dintre români s-au declarat de acord că unirea trebuie să se producă în orice condiţii, chiar şi cu preţul scăderii nivelului de trai cu până la 25%. 

Limbă şi valori identice

Cât priveşte limba vorbită pe ambele maluri ale Prutului, cercetarea arată că 74% din repondenţi consideră că limba moldovenească nu este una separată de cea română, în timp ce doar 13% cred contrariul. Puşi să identifice atributele negative, românii cred despre ei, ca şi despre moldoveni, că sunt dezbinaţi şi lipsiţi de încredere în forţele proprii. Pe locul trei se plasează ca defecte lenevia şi, respectiv, intoleranţa. Ca trăsături pozitive, românii spun că sunt harnici, primitori şi paşnici, calităţi identificate şi la moldoveni.