Românii renunţă la fumat

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cornel Dinu a trecut de la trabuc  la sfaturi antifumat
Cornel Dinu a trecut de la trabuc la sfaturi antifumat

Numărul fumătorilor a scăzut din anul 2009 şi până acum de la 32,4% la 26,2%, arată un ultim studiu. Primul motiv: grija pentru sănătate.

Grija pentru sănătate a început să dăuneze grav fumatului - aşa gândesc românii în ultimii trei ani, lucru arătat şi de statistici: din 2009 şi până în prezent se observă cea mai substanţială scădere a numărului de fumători. Numărul dependenţilor de ţigară s-a redus de la 27,9% la 22%, iar al celor care fumează zi de zi sau ocazional de la 32,4% la 26,2%.

Scăderile sunt mai mari decât cele dintre anii 2003 şi 2009, asta indică faptul că în ultimii trei ani s-a întâmplat ceva nou. Ce anume, ne arată tot studiul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta" din Bucureşti: pentru 28,5% din intervievaţi, principalul motiv care i-a ajutat în lupta cu nicotina este sănătatea. 17,4% consideră că au ajuns la capăt cu amânările şi că „mi-a ajuns cu fumatul", iar 12,2% s-au lăsat de fumat din motive financiare. Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia României de 5.071 de persoane, cu o marjă de eroare de +/- 1,38.
Între pictograme şi „locul pentru fumat"

Potrivit Ministerului Sănătăţii, cauzele care au favorizat renunţarea la fumat au fost mai multe şi ţin de măsurile legislative care s-au luat în ultimii cinci ani. Şi anume: campaniile antifumat, protecţia populaţiei faţă de efectele fumului de tutun prin impunerea unor restricţii, ajutorul dat prin consultaţiile medicale gratuite din programele de profil, interzicerea publicităţii ţigărilor, creşterea taxelor. La această oră, autorităţile nu ştiu, de exemplu, care a fost efectul pictogramelor înfricoşătoare de pe pachetele de ţigări sau cât a contat interzicerea fumatului în instituţiile publice, dar cu certitudine cifrele arată că românii au mai renunţat la acest viciu.

Cornel Dinu: „Nimic nu e mai rău ca fumatul"

Patru persoane celebre, doi bărbaţi şi două femei, ne-au povestit cum au ajuns să îmbunătăţească statisticile din ultimii ani. Cornel Dinu, administrator-delegat la FC Dinamo, a renunţat în această vară la ţigaretele de foi, după ce aproape trei decenii a avut acest viciu. De fapt, „Mister" lansase o adevărată modă printre oamenii de fotbal, iar Cristi Borcea, Vasile Turcu sau Florian Walter erau zăriţi des, la tribuna oficială, trăgând cu poftă dintr-un trabuc.

info

Oficialul dinamovist a fumat la început ţigări obişnuite, în jur de un pachet pe zi, a trecut la trabuc, după care la ţigarete de foi - în jur de 10 pe zi. Însă Dinu a fost nevoit să renunţe la ţigări în urma problemelor de sănătate pe care le-a avut, el fiind supus recent unei operaţii pe cord. „Nimic nu poate fi mai rău ca fumatul", a spus dinamovistul. Mai mult, el a ajuns să-şi sfătuiască cunoscuţii să renunţe la acest viciu. „Am vorbit cu nea Cornel şi m-a sfătuit să las ţigara că e nenorocită, chiar m-a certat că fumez", a povestit fostul jucător al lui Dinamo, Gică Mihali.

Sportul nu merge cu ţigările

Andreea Raicu a renunţat brusc la fumat, în condiţiile în care ardea un pachet de ţigări pe zi. Şi-a schimbat întregul stil de viaţă, a adoptat unul mai sănătos, cu alimentaţia schimbată şi cu mai mult sport, în care ţigările nu-şi mai aveau locul. „A fost vorba de voinţă, pur şi simplu. Câtă vreme îţi propui mental ceva, este imposibil să nu reuşeşti. Cum mă simt acum? Mai curată", ne-a spus vedeta Prima TV.

Daniel Buzdugan n-a fumat în liceu, nici în facultate, dar s-a apucat acum opt ani, când s-a mutat în Bucureşti. Ajunsese la două pachete pe zi. „Acum şase luni m-am oprit brusc, fără niciun sprijin. De fapt, nu cred în ajutorul pastilelor sau al plasturilor. Am fost foarte motivat să mă las pentru că am început să fac sport serios, alerg câte jumătate de oră pe zi, apoi înot sau fac orice fel de mişcare. Am ajuns, de fapt, să fac o nouă dependenţă acum, cea de sport", povesteşte vedeta Radio ZU.

Gabriela Cristea s-am hotărât într-o bună zi să se lase. „Nu am spus nimănui. Intrasem într-o etapă în care, fără a fi bolnavă, am decis ca să evit orice element nociv în existenţa mea". Pentru vedeta de la Kanal D n-a fost un efort să renunţe. „Acum mă simt excelent. Singurul neajuns este că atunci când stau într-un loc unde se fumează, am probleme cu corzile vocale. Nu m-am îngrăşat. Ideea este să nu dai dintr-un viciu în altul şi să suplineşti lipsa nicotinei prin mâncare".

"A fost vorba de voinţă, pur şi simplu. Acum mă simt mai curată.''
Andreea Raicu vedetă Prima tv

"Nu m-am îngrăşat. Ideea este să nu dai dintr-un viciu în altul.''
Gabriela Cristea vedetă Kanal D

Preţul sănătăţii şi cel al ţigărilor

Medicii spun că explicaţiile principale pentru care românii au reuşit în războiul cu ţigările încep cu importanţa sănătăţii proprii şi continuă cu motivele financiare. Dr. Magda Ciobanu, medic pneuomolog şi coordonatorul Programului Naţional Stop Fumat, crede că românii încep să pună preţ pe sănătatea lor şi trec de la vorbe („sănătatea e cea mai de preţ") la fapte - schimbă comportamentul dăunător, cel al fumatului. „Mulţi vor spune că «bat câmpii» atunci când spun că renunţarea la ţigări e cea mai simplă. Totuşi, gândiţi-vă că, oricât de dificile, nervoase, «istericoase» ar fi primele zile fără ţigări, e vorba doar de câteva, nu de toată viaţa", spune dr. Ciobanu.

Statisticile arată că preţurile ţigărilor au crescut vertiginos începând din anul 2007. Atunci, un pachet de ţigări populare costa circa 4,5 lei, iar acum sare de 10,5 lei. Ţigaretele premium au avut o evoluţie identică. Cel mai mare salt a fost în decembrie 2009, când creşterea a fost de aproximativ 40%. Motivul: majorarea accizei. Astfel, la sfârşitul lui 2009, un pachet de ţigări costa între 8,00 şi 8,80 lei. Au urmat majorări cam de două ori pe an. Acum un pachet costă cel mult între 10 şi 12 lei.

Şi jurnaliştii de la „Adevărul" au răzbit în lupta cu ţigările

Mihai Duţă, şef secţie Eveniment (39 de ani): „Oboseam prea repede, abia mai puteam să alerg. M-am lăsat de fumat cu ajutorul unei ţigări electronice. M-am reapucat să fac sport şi asta m-a ajutat foarte mult".

Răzvan Priţulescu, editor (34 de ani): „Ţigările costau din ce în ce mai mult. Pe lângă faptul că eram conştient că-mi fac rău, nici nu-mi mai permiteam să cheltuiesc banii aiurea".

Liviu Avram, redactor-şef adjunct (47 de ani): „Mă cam săturasem de acest nărav. M-am decis dintr-odată, ştiind că nu pot s-o fac singur. Pastila m-a ajutat enorm, mă minunez şi acum cât de uşor a fost".

info
infografie
Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite