Românii încă aşteaptă ca statul să le dea de muncă

După ce în luna septembrie a acestui an au dat publicităţii un prim sondaj de opinie conform căruia jumătate dintre români regretă perioada comunistă, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Centrul de Sondare a Opiniei Publice (CSOP) au anunţat ieri concluziile studiului realizat în cea de-a doua etapă a parteneriatului.

Poate cel mai alarmant rezultat al sondajului este reprezentat de viziunea etatistă a românilor: 72% din cei intervievaţi afirmă că statul ar trebui să asigure locuri de muncă, 51% spun că statul ar trebui să se ocupe de planificarea economică şi 44% - că tot statul ar trebui să repartizeze locuinţe. Tendinţa de a se raporta pozitiv la perioada de dinainte de 1989 este în continuare destul de ridicată în rândul românilor, rămaşi încă ancoraţi în „marile realizări ale socialismului românesc".

La întrebarea dacă instalarea regimului comunist în România la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial a fost un lucru bun sau un lucru rău, românii răspund în mod egal (38%) că a fost un lucru pozitiv, respectiv unul negativ. Pe primele locuri în ierarhia suferinţelor din timpul regimului comunist se situează privaţiunile materiale (28%), acestea fiind urmate de limitarea libertăţii de exprimare (24%), discriminarea socială pe criterii sociale şi politice (23%), limitarea libertăţii de credinţă religioasă (18%) şi arestarea abuzivă (18%).

40% din români salută legea lustraţiei

Studiul realizat de cele două instituţii arată că românii încă nu s-au detaşat de perioada de dinainte de 1989 şi, în special, de efectele acţiunilor Securităţii. Unul dintre aspectele pozitive ale cercetării ar fi acela că o mare parte dintre români consideră importante acţiunile de reconciliere cu trecutul. Astfel, 40% din persoane au arătat că accesul la dosarele Securităţii şi proiectul legii lustraţiei sunt necesare în România postdecembristă. Din punct de vedere al efectelor, legea lustraţiei este percepută pozitiv de 26% dintre respondenţi, în timp ce alţi 24% consideră că acestea nu ar avea niciun efect.