Românii, turişti pe la porţile instituţiilor de credit

Băncile de pe piaţa autohtonă nu reuşesc să-şi fidelizeze clienţii prin produsele pe care le oferă. Deşi colaborarea cu mai multe instituţii de credit presupune costuri suplimentare,

Băncile de pe piaţa autohtonă nu reuşesc să-şi fidelizeze clienţii prin produsele pe care le oferă.

Deşi colaborarea cu mai multe instituţii de credit presupune costuri suplimentare, fidelizarea nu este încă o practică înrădăcinată în mediul bancar românesc.

Analiştii spun că situaţia este cât se poate de normală pentru stadiul actual de dezvoltare a pieţei. În plus, studiile realizate la nivel european arată că se accentuează problemele lipsei de loialitate şi că toate băncile se confruntă cu această dificultate.

Fidelitatea faţă de o anumită instituţie bancară rămâne, încă, un subiect tabu în ţara noastră. Deşi colaborarea simultană cu mai multe bănci presupune costuri suplimentare, prea puţini români lucrează cu o singură instituţie de credit.

Atraşi de ofertele promoţionale ale băncilor, avem adesea un card de credit la banca X, un împrumut ipotecar sau unul de nevoi personale la banca Y şi un card de debit la banca Z. Iar preţul stabileşte întotdeauna cu cine alegem să colaborăm.

Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), consideră că "turismul bancar" este o evoluţie cât de poate de normală pe piaţa locală.

Migraţia bancară e în floare

"E normal ca românii să lucreze cu mai multe bănci în acelaşi timp, având în vedere că activitatea de creditare şi piaţa cardurilor au început să se dezvolte abia cu câţiva ani în urmă, spune Gheţea. Clienţii au optat pentru instituţia care le oferea cel mai bun preţ la un moment dat", spune preşedintele ARB. Acesta este de părere că, în câţiva ani, românii vor înţelege că este mai puţin costisitor să lucrezi cu o singură bancă decât cu mai multe. În loc să plătească pentru trei extrase de cont, vor achita contravaloarea unuia singur, vor avea mai puţine coduri IBAN şi mai puţine taxe de gestiune lunară de plătit.

La rândul său, Lucian Anghel, economist-şef la BCR, consideră "turismul bancar" o tendinţă actuală nu doar în România, ci şi pe plan european. "Studiile realizate la nivel european arată că toţi clienţii băncilor devin din ce în ce mai puţin loiali.

Este şi motivul pentru care băncile vor trebui să pună tot mai mult accentul pe programele de fidelizare, mai ales că este mult mai scump să atragi clientelă decât să păstrezi clienţii actuali", spune Anghel. În opinia acestuia, tendinţa nu ar trebui interpretată în termeni negativi, întrucât "migrarea" de la o bancă la altă stimulează concurenţa. "Important este ca românii să asimileze cultura bancară, pentru că un client informat are şanse mai mari să facă cea mai bună alegere".

Migrarea de la o bancă la alta presupune costuri suplimentare

Atunci când întreţinerea unui produs bancar devine prea costisitoare, suntem tentaţi să optăm pentru o altă instituţie de credit. Totuşi, costurile ridicate pe care le presupune migrarea de la o bancă la alta acţionează adesea ca o piedică.

"Dacă ai un credit

ipotecar şi eşti nemulţumit de faptul că banca ţi-a majorat dobânda, nu înseamnă că vei şi alege să lucrezi cu o altă bancă", spune Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Rambursarea anticipată şi contractarea unui nou credit presupun costuri suplimentare pe care clienţii le au întotdeauna în vedere. În plus, atunci când tendinţa de scumpire este generalizată, sunt şanse mici ca migraţia clienţilor în mediul bancar să fie de amploare.

"Atunci când avem de-a face cu situaţii punctuale, în care o singură bancă îşi scumpeşte produsele, probabilitatea ca o parte a clienţilor să părăsească banca şi să colaboreze cu o alta e destul de mare", explică Lucian Anghel. Iar atunci când toate băncile anunţă scumpiri, clientul nu-şi va părăsi banca, pentru că ştie că oriunde se va duce dobânzile vor creşte. Aceasta este în multe privinţe şi situaţia din ţara noastră, unde creşterea dobânzii de politică monetară determină majorarea ratelor de credite.

Mai este încă loc de creştere

Cele mai recente studii arată că în România există aproximativ nouă milioane de clienţi nebancarizaţi. "Mai este încă loc pentru multe bănci, mai ales că numărul clienţilor nebancarizaţi din ţara noastră rivalează cu cel din Polonia, Slovacia şi Cehia la un loc", spune Anghel.

Dacă în Bucureşti, un oraş care concentrează aproape 40% din puterea financiară a ţării, e greu să ne imaginăm plăţi fără card, situaţia este diferită în provincie şi, în special, în mediul rural. "Piaţa locală are un potenţial imens. Iar în 2007 sectorul bancar s-a dezvoltat fantastic", spune Anghel.

Prea puţine programe de fidelizare

Deşi nu ne putem lăuda cu prea multe programe de fidelizare, trebuie să avem în vedere faptul că piaţa bancară locală este încă într-un plin proces de dezvoltare. "Dacă ne gândim că primul credit ipotecar a fost luat abia acum 10 ani, atunci e evident că suntem o piaţă emergentă. În plus, produsele cu care lucrăm sunt foarte simple, comparativ cu cele existente pe pieţele mature", explică economistul-şef al Băncii Comerciale Române.

În momentul de faţă, pe piaţa autohtonă activează 43 de instituţii bancare. Având în vedere numărul mare de notificări privind desfăşurarea unor activităţi financiar-bancare în România, concurenţa pentru atragerea clienţilor pe un segment sau altul se anunţă din ce în ce mai mare. (Alexandra Tămăşan)

>> Atunci când avem de-a face cu situaţii punctuale, în care o singură bancă îşi scumpeşte produsele, probabilitatea ca o parte a clienţilor să păresească banca şi să colaboreze cu o alta e destul de mare
Lucian Anghel
economist-şef la BCR