Românii s-ar întoarce în ţară pentru 1.000 €

Târgul locurilor de muncă din Italia a fost luat cu asalt de conaţionalii noştri La târgul de locuri de muncă desfăşurat sâmbătă, la Roma, autorităţile române au fost luate prin

Târgul locurilor de muncă din Italia a fost luat cu asalt de conaţionalii noştri

La târgul de locuri de muncă desfăşurat sâmbătă, la Roma, autorităţile române au fost luate prin surprindere de numărul mare al românilor care vor să se întoarcă în ţară. Deocamdată însă, diferenţa dintre salariile din Italia şi cele din zonele României cu o emigraţie masivă este prea mare.

Aglomeraţie mare la Roma, la proiectul-pilot de recrutare a forţei de muncă româneşti din străinătate. Proiectul a fost organizat de către Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, în colaborare cu Ambasada României în Italia şi cu Agenţia Naţională de Monitorizare a Forţei de Muncă din România. Şapte mari firme de construcţii din România, care se confruntă cu o lipsă acută de personal, au fost prezente în Italia. Reprezentanţii firmelor româneşti au pus la dispoziţia românilor din Italia aproximativ 1.000 de locuri de muncă.

Bursă de tatonări

Intenţia declarată a Ministerului Muncii este de a constata în ce măsură românii sunt dispuşi să se întoarcă în ţară. Mirela Diaconescu, ataşat în probleme de muncă la Ambasada României din Roma, ne-a spus: "Este un proiect prin care vrem să luăm pulsul pieţei. Primim multe telefoane de la românii din Italia care au auzit de această bursă".

Interesul românilor de a se întoarce în ţară, deşi sesizat de organizatori, nu a fost totuşi apreciat corect. Spaţiul Centrului pentru Migraţie, Azil şi Integrare Socială din capitala Italiei s-a dovedit neîncăpător pentru cei peste 600 de români curioşi de şansele lor de a se întoarce acasă pe un salariu decent.

Ministrul Păcuraru, luat la întrebări

Cu o jumătate de oră înainte de deschiderea oficială a Bursei, deja se adunaseră peste o sută de oameni în stradă. La scurt timp, a apărut şi ministrul muncii, Paul Păcuraru, care a fost asaltat de aceştia cu întrebări referitoare la consistenţa şi credibilitatea ofertei. Nemulţumit de faptul că multe discuţii s-au purtat afară, din cauza spaţiului prea mic, Adrian Panoschi (37 ani), din Piatra Neamţ, ne-a spus: "Trebuia să ne dăm noi în petic, dacă românii nu se adună în stradă să-i vadă toată lumea, nu se simt bine."

"România nu ştie să-şi păstreze oamenii"

Eugen Ungureanu (40 ani), din Câmpulung Muscel, dulgher: "România nu ştie să-şi păstreze oamenii şi nu este pregătită să le ofere condiţiile unui trai decent". Aflat de doi ani în Italia, el s-a arătat interesat de câteva oferte ale unor firme din Braşov şi Bucureşti, fiind dispus să se întoarcă în ţară şi să facă naveta săptămânal, dar pentru un salariu de 1.000 de euro.

Printre curioşi am întâlnit-o şi pe Daniela Mustaţă (48 ani), din Tecuci, care, după o "carieră" de îngrijitoare şi ospătăriţă, munceşte acum ca zidar şi s-ar întoarce în România. Afluxul de români i-a luat prin surprindere pe organizatori. La primele ore ale dimineţii, sala a devenit neîncăpătoare, lucru remarcat de ministrul Păcuraru: "Au fost completate peste 500 de CV-uri. Chiar şi într-o săptămână, muncitorii se pot întoarce acasă şi pot fi angajaţi, dacă trec proba practică a angajatorului român".

Ministrul consideră că acţiunea a fost un succes şi are intenţia de a continua această campanie la Torino şi Milano, urmând să extindă proiectul şi în Spania. Călin Roman, directorul general al grupului de firme de construcţii Selina, din Oradea, s-a declarat mulţumit: "Pentru această etapă ne-am atins obiectivele". Standul său a fost cel mai vizitat, oferta incluzând aproximativ 400 de locuri de muncă. "Suntem dispuşi să plătim salarii între 500 şi 1.000 euro, în funcţie de calificarea muncitorului", a adăugat Roman.