Românii preferă spânzurătoarea

Medicină Legală.Cea mai frecventă modalitate de sinucidere a fost prin spânzurare, utilizată în 77 la sută din cazuri. După spânzurătoare, sinucigaşii români au mai ales otrăvirea, în

Medicină Legală.
Cea mai frecventă modalitate de sinucidere a fost prin spânzurare, utilizată în 77 la sută din cazuri. După spânzurătoare, sinucigaşii români au mai ales otrăvirea, în 10% din cazuri, aruncarea în gol (denumită ştiinţific "precipitare") sau înecarea (care, în raportul Institutului Medico-Legal, este denumită "submersie"). În comparaţie cu alţi ani, numărul sinuciderilor a mai scăzut: în 2004 au fost 3.236 de cazuri, iar în 2003 - 3.481. Astfel, media naţională este de 13,38 de sinucideri la 100.000 de locuitori. Medicii legişti au constatat că există zone cu o incidenţă inexplicabil de mare a sinuciderilor: Harghita - 36,36; Covasna - 36, Târgu Mureş - 24,66 şi Satu Mare - 23,26 cazuri pe an. "O constatare clasică şi valabilă pe toate meridianele o reprezintă preponderenţa sinuciderilor în cadrul sexului masculin (78 la sută din cazuri)", se mai arată în raport.
Alte modalităţi de sinucidere au fost: intoxicaţie voluntară - 10,8%, precipitare (aruncare în gol) - 3%, şi submersie (înecare) - 3%.În privinţa omorurilor, în 2005 au fost înregistrate la nivel naţional 676 de cazuri, o cifră mult mai mică faţă de anul 2004. În ceea ce priveşte incidenţa omuciderilor, raportată la 100.000 de locuitori/an, o serie de judeţe înregistrează valori net mai mari faţă de media naţională de 3,1 cazuri/100.000 locuitori: Iaşi - 10 ; Harghita - 6,4 ; Vaslui - 5,2 ; Sibiu, Bacău, Tulcea - cu 4,3 cazuri/100.000 locuitori. În urma accidentelor de circulaţie din 2005, s-au înregistrat aproape 3.000 de decese, reprezentând o creştere uşoară faţă de ultimii ani, dar aflându-se departe de recordul ultimelor decese din 1990, când accidentele de circulaţie au curmat peste 4.600 de vieţi omeneşti. Ca distribuţie naţională, accidentele de circulaţie au înregistrat o incidenţă de 13.7 victime/100.000 de locuitori, dar în Cluj, Vrancea sau Ilfov media anuală a fost de peste 30 de victime/100.000 de locuitori.