Românii nimănui

600 de rromi care au case la graniţa judeţelor Braşov şi Covasna nu sunt recunoscuţi de niciuna din administraţii. Nu li se mai eliberează cărţi de identitate şi cu toţii sunt

600 de rromi care au case la graniţa judeţelor Braşov şi Covasna nu sunt recunoscuţi de niciuna din administraţii. Nu li se mai eliberează cărţi de identitate şi cu toţii sunt înregistraţi la adresa unui bătrân

Arini 104 este adresa la care au fost "înghesuiţi" de autorităţi 600 de rromi. Aici vin şi toate facturile de energie electrică, citaţiile etc. La adresa amintită trăieşte un bătrân de vreo 75 de ani, Gheorghe Boroş. Pe hartă, adresa este un punct situat pe graniţa dintre judeţele Covasna şi Braşov. O comunitate respinsă şi de unii, şi de alţii.

Mai precis, cei 600 de cetăţeni de etnie rromă şi-au ridicat casele fără să-şi bată capul să obţină autorizaţii pe "Valea Korlatului". După Revoluţia din decembrie 1989, traiul lor zilnic a fost bulversat de legislaţie şi de autorităţile locale. Numiţi pe funcţii sau aleşi, prefecţi sau primari, mai-marii zilei joacă un ping-pong absurd, autorităţile din cele două judeţe pasându-şi comunitatea rromă de la Arini de o partea sau alta a unui pârâiaş care trasează graniţa dintre judeţe.

600 de oameni, la aceeaşi adresă

În acte, cei 600 de rromi locuiesc la adresa lui Gheorghe Boroş. Familia bătrânului este, cei drept, numeroasă, are şapte copii şi 108 nepoţi şi strănepoţi, mulţi la casa lor, dar în niciun caz nu este el moşul întregii comunităţi.

Mai în glumă, mai în serios, cei 600 de rromi de la Arini nr. 104 se pot declara apatrizi. "Am rămas pe nicăieri.
Nu mai primim ajutoarele sociale, alocaţii pentru creşterea copilaşilor. Nici ăia 200 de euro nu ni-i dă, dacă mergem la primărie să facem acte pentru căsătorie. La Măieruş (judeţul Braşov - n.r.) s-au anulat buletinele la femeile căsătorite în ultimul timp, şi nici nu le eliberează adeverinţe pentru scoaterea unor noi acte de identitate", se lamentează rromii oricui vrea să le asculte păsurile.

Problemele rromilor nu sunt puţine. Ei se mai plâng că nu au dispensar sau măcar un asistent care să vină să le facă injecţii şi şi-ar dori să-şi aleagă propriul primar, care să-i reprezinte şi să le conducă cum trebuie "comuna" lor. Problemele s-au acutizat după ce nici măcar buletine de identitate nu le-au mai fost eliberate celor care împlinesc 14 ani de către Primăria Măieruş. Aşa că nu-şi pot primi ajutoarele sociale sau alocaţiile pentru copii şi nici nu se pot angaja cu forme legale, pentru că… nu există!

Beleaua pleacă de la… "competenţe"

Edilii din Măieruş au o explicaţie beton: "Nu putem să eliberăm noi acte sau să le acordăm ajutoare sociale, pentru că ei locuiesc pe raza satului Arini, comuna Belin, din judeţul Covasna". Pentru a "rezolva" problema cu rromii mutaţi în Covasna, primăria din Măieruş a transmis Primăriei Belin o adresă în care menţionează faptul că "instituţia prefectului judeţului Braşov a dispus ca soluţie pentru intrarea rromilor în legalitate să fie preluaţi în administrarea comunei Belin. Precizăm faptul că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, dvs. aveţi obligativitatea de a le asigura acestora protecţie socială, respectiv acordarea tuturor drepturilor băneşti prevăzute de lege". De cealaltă parte, edilii covăsneni nici nu se gândesc să preia comunitatea de rromi, cu toate problemele cu care se confruntă. Primăria Belin refuză primirea dosarelor rromilor din "Korlat" pe motiv că "legea nu ne permite să soluţionăm cererea unor cetăţeni care deţin cărţi sau buletine de identitate eliberate pentru o altă unitate administrativ-teritorială, fiind depăşire de competenţă".

Le-ar ridica şi case, numai să scape de ei

Prefectul de Covasna, Gyorgy Erwin, a propus câteva variante pentru "rezolvarea" problemei: schimbarea graniţei dintre cele două judeţe, printr-un schimb de terenuri între judeţele Braşov şi Covasna. Chiar şi primarul din Belin, Siko Imreh, a fost de acord cu un schimb de terenuri, dar acest lucru nu s-a putut realiza, mai ales că modificarea hotarelor nu a fost considerată una înţeleaptă, pe motiv că s-ar fi creat un precedent. O altă idee năstruşnică a prefectul Erwin a fost obţinerea de fonduri ca să construiască case rromilor, numai să plece din Covasna şi să se stabilească la Braşov.

Halucinantele soluţii ale prefectului, fost membru UDMR, au şi o explicaţie: "Nu vrem să se schimbe balanţa etnică!", afirmaţie făcută la o întâlnire între cei doi reprezentanţi ai guvernului din teritoriu. Omologul braşovean, Aurelian Danu, are şi el o soluţie, mai simplă, spune el: "Fiecare judeţ să îşi gestioneze cetăţenii pe care îi are, de orice etnie ar fi ei şi să îi bage în legalitate. Am plecat de la obiectivele pe care România le are ca ţară membră a Uniunii Europene, adică să demonstrăm printr-o altă abordare că problemele interetnice se pot rezolva paşnic şi în interesul cetăţenilor".

Ce frumos sună!

Nu vrem să se schimbe balanţa etnică!
Gyorgy Erwin
prefect Covasna