Românii, cei mai harnici europeni

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cu o medie săptămânală de peste 41 de ore prestate, românii şi bulgarii au cel mai lung program de lucru din Europa

Potrivit unui sondaj în domeniu, nouă din zece salariaţi fac ore suplimentare, însă sunt rare cazurile când acest efort este răsplătit în bani.

Românii şi bulgarii au cel mai lung program săptămânal de lucru din Europa, media orelor de muncă fiind de peste 41,7 ore/săptămână, conform unui studiu al Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă. Şi asta, în condiţiile în care, potrivit normelor stabilite la nivel naţional, media orelor de muncă săptămânale este de doar 40. Pe locul trei în clasament se află Marea Britanie, unde cei ce au un program de lucru cu normă întreagă au petrecut în 2007 la locul de muncă o medie de 41,4 ore/săptămână, cu aproape două ore peste media orelor de muncă din primele 15 state membre ale Uniunii Europene. Francezii lucrează aproximativ 37,7 ore/săptămână, ceea ce le îngăduie să aibă efectiv o întreagă după-amiază liberă, în comparaţie cu angajaţii din Marea Britanie.

Potrivit datelor date publicităţii de Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă, angajaţii din cele 12 noi state membre ce au aderat la UE începând cu 2004 lucrează mai mult decât cei din primele 15 ţări care au format UE, cu un total de 40,6 ore/săptămână, faţă de 39,5 ore/săptămână. În ceea ce priveşte remuneraţia primită pentru orele suplimentare, britanicii lucrează fără plată mai mult decât restul Europei. Astfel, în Marea Britanie, media săptămânală a orelor de lucru “convenite” este de doar 37,3 ore/săptămână, indicând că muncitorii britanici oferă angajatorilor patru ore din timpul lor liber. Diferenţa este mai mare decât în restul ţărilor din UE, unde media orelor suplimentare este de 1,4 ore. Britanicii nu compensează diferenţa nici prin zilele libere suplimentare, având o medie de 24,6 zile libere anual. Media zilelor libere din Uniune este de 25,2 zile anual, angajaţii suedezi având dreptul la 33 zile de concediu cu plată, anual.

Numărul orelor nu ţine cont de industrie

Deşi la nivel european, există ţări în care numărul orelor obligatorii de muncă diferă în funcţie de industria în care respectivul angajat lucrează, în România media este uniformizată. „Comparând cele trei  sectoare analizate, respectiv retail, industria chimică şi cea a serviciilor, se observă că media cea mai ridicată a numărului de ore obligatorii se întâlneşte în retail - 38,8 ore/ săptămână, urmată de industria chimică - 38,6 ore/săptămână şi de cea a serviciilor cu 38,3 ore. Situaţia este valabilă pentru majoritatea statelor europene, însă există şi excepţii”, susţin oficialii Fundaţiei Europene. Potrivit acestora, în ţări precum România, Bulgaria, Ungaria sau Polonia, media săptămânală de 40 de ore este valabilă pentru toate industriile, indiferent de specificul fiecăreia.

În ceea ce priveşte numărul orelor petrecute la muncă de către un bărbat sau o femeie, în majoritatea statelor europene, bărbaţii lucrează cu o medie de 2,3 ore mai multe decât o femeie. În România însă diferenţa dintre cei doi este sensibil egală, bărbaţii petrecând la birou mai puţin de o oră în plus faţă de o femeie.

Orele suplimentare, bonus pentru angajator

România se numără, de altfel, şi printre ţările care au agreat cel mai mare număr de ore lucrate într-o săptămână - 48, în timp ce ţări precum Portugalia, Austria, Norvegia, Spania sau Suedia au optat pentru un număr maxim de 40 de ore săptămânale. Cel mai bine din acest punct de vedere stă Belgia, cu un număr maxim agreat de 38 de ore lucrate în cinci zile. Plata orelor suplimentare reprezintă, de altfel, una dintre problemele actuale ale companiilor locale, deşi majoritatea românilor rămân, frecvent, peste program. Potrivit  unui sondaj realizat de BestJobs, aproape 90% din salariaţii din România fac zilnic ore suplimentare, în timp ce  44,5% dintre aceştia susţin că programul lor zilnic de lucru este de cel puţin 10 ore. Studiul a fost efectuat în perioada 6 - 10 septembrie 2008, pe un eşantion de 1.660 de persoane.

Mai mult de un sfert dintre respondenţi -25,8%, care sunt angajaţi atât în firme de stat, cât şi în companii private, spun că rămân peste program în fiecare zi aproape o oră, în timp ce 29,7% din salariaţi se plâng de faptul că sunt nevoiţi să muncească, în plus, faţă de programul de lucru, între 1 oră şi 2 ore zilnic. Aproape jumătate dintre cei care stau peste program la serviciu (44,5%) spun că lucrează, în plus, în fiecare lună, cel puţin 40 de ore suplimentare.

Doar 17,1% dintre participanţii la sondaj au declarat că le sunt plătite întotdeauna orele suplimentare, în timp ce 15,8% spun că doar ocazional sunt recompensaţi de către patroni pentru că lucrează zilnic peste program. Cei mai mulţi dintre ei - 56,8% au afirmat că niciodată nu li s-au plătit orele suplimentare.

Încălcarea legislaţiei, greu de depistat


Reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) susţin că asemenea cazuri sunt foarte greu de depistat, întrucât mulţi angajaţi nu fac plângeri împotriva patronilor pentru neplata orelor suplimentare. Cele mai multe firme sancţionate pentru aceste nereguli de inspectorii de muncă activează în construcţii, servicii, comerţ şi confecţii.

Codul Muncii stabileşte sancţiuni contravenţionale pentru încălcarea acestor drepturi, respectiv plata orelor peste program şi a pauzei săptămânale. Amenda este cuprinsă între 1.500-3.000 de lei. La articolul 110 din Codul Muncii se precizează că repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de cinci zile, cu două zile de repaus.

Câştigul orar, 2,20 euro în România

Conform legii, programul suplimentar nu poate depăşi 8 ore pe săptămână, adică 1 oră şi 36 de minute pe zi, deoarece Art. 111 prevede că durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Cu multe ore suplimentare la activ, angajaţii români din mediul privat câştigă încă, de nouă ori mai puţin decât nemţii, care au un salariu săptămânal mediu brut de 809 euro pe săptămână, potrivit unei analize realizate de Federaţia Angajatorilor Europeni.

Câştigul orar al unui angajat român este de 2,20 euro pe oră, în timp ce media salarială în Cehia şi Croaţia este de 5,10 euro pe oră. În Slovenia, ţara cu cel mai mare câştig salarial din Europa de Est, un angajat câştigă, în medie, 5,80 euro pe oră. Potrivit unei analize a PricewaterhouseCoopers (PwC), un angajat român aduce anual angajatorului un profit mediu de 400 euro, de peste zece ori mai mic decât media europeană şi de două ori mai puţin decât media înregistrată la nivelul Europei Centrale şi de Est, unde indicatorul este de 850 de euro pe an. Studiul Saratoga - Human Capital Benchmarking realizat de firma de consultanţă PwC a indicat pentru anul 2007 un nivel mediu al profitabilităţii pe cap de angajat occidental de 4.254 euro.

Câştigul salarial mediu brut din România a fost de 1.769 lei (494 euro) în iulie, cu 1,8% mai mare decât în luna precedentă, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite