Romanii de Sus fac Pastele la Manastirea Hurezi

Departe de zarva si fumul orasului, de tarabele cu iepurasi made in China, oamenii din satele valcene fac ultimele pregatiri pentru Sarbatoarea Invierii Domnului. O fac cum stiu ei mai bine, asa cum

Departe de zarva si fumul orasului, de tarabele cu iepurasi made in China, oamenii din satele valcene fac ultimele pregatiri pentru Sarbatoarea Invierii Domnului. O fac cum stiu ei mai bine, asa cum au vazut la parintii si bunicii lor. In Romanii de Sus, un sat la poalele muntilor Capatanii, inconjurat de paduri dese, linistea e tulburata doar de latratul cainilor. Ca in fiecare an, inainte de Pasti, satenii de aici isi varuiesc casele, repara, vopsesc gardurile, sapa gradina. In curti, fete de masa cusute de mana si haine de sarbatoare proaspat spalate atarna pe franghii, asteptand sa fie imbracate, maine. "Asa-i la noi, in ziua de Pasti, trebuie sa fie totul curat si nou", spune o batrana. "Ca sa ai spor si sa fii sanatos tot restul anului", adauga ea. In bucatarii, gospodinele isi vad de-ale lor. Coc ultimii cozonaci si inrosesc ouale. "Pana acum n-avuram timp", spune batrana. "Sa dai la porci si vite de mancat... am lasat-o pe ultima zi". Pieile de miel de la animalele sacrificate in urma cu cateva zile pentru traditionala masa de Pasti au fost duse deja la targ, in Horezu. "La noi, sarbatoarea-i sarbatoare. In noaptea Invierii, toti satenii din Romanii de Sus merg care cum poate, pe jos sau cu caruta, la Manastirea Hurezi. "E la doar trei kilometri de sat". "Am fost in fiecare an de Inviere acolo, la maicute", spune batrana. Pentru cele 47 de maicute de la Manastirea Hurezi astazi e ultima zi de post. Cele sapte saptamani in care au mancat doar o singura data pe zi, seara, si cele opt ore zilnic de stat in picioare la denii nu par a le fi obosit. Dimpotriva, cu voce blanda si rabdatoare dau binete oricarui strain care le calca pragul. Maicuta care se ocupa de bucatarie pregateste felurile pentru masa de Pasti: bors de miel, drob, oua incondeiate. Salatei din frunze de papadie, culese din curtea manastirii, si care in zilele de post se mananca chiar si fara ulei, ii vor fi adaugate bucatele mici de oua. Specialitatea casei sunt insa cozonacii in forma de miel, simbol al lui Iisus, rumeniti cu grija in cuptorul manastirii. Cozonacului i se aduc ultimele retusuri: ochi din cuisoare si funda rosie la gat. "Ca sa arate mai aspectuos, ii asezam pe un pat de iarba, in cosuri impletite de noi", spune maicuta de la bucatarie. Maica Melania e de 68 de ani la Manastirea Hurezi. A venit aici la 14 ani, pentru ca a simtit ca avea "o pornire pentru cele sfinte". "Visam sa ajung intr-un locas mare, ca acesta. Am fost un copil necajit". La inceputul perioadei comuniste, Melania, ca toate maicutele tinere, a fost trimisa in campul muncii: 11 ani de zile a lucrat la Fabrica "Firul Rosu", la gazat. Acolo pe unde trece firul prin flacara. "Stateam opt ore in picioare, langa masina de gazat, si ma rugam", spune maica Melania, acum in varsta de 83 ani. Hainele calugaresti le-a avut mereu cu ea. Isi aminteste cum intr-un an, de Pasti, cand era de serviciu la fabrica, s-a furisat in curtea fabricii, la miezul noptii, si a strigat de trei ori "Hristos a Inviat!". Vremurile, dupa ce a revenit in manastire, au fost grele. "Nu aveam voie sa impartim icoane sau carti de rugaciune credinciosilor, nici macar de Sfintele Sarbatori pascale". Doua maicute anunta ultima slujba inainte de Inviere. Clopotele si toaca par a numara clipele pana la 12 noaptea, cand preotul va striga "Hristos a Inviat!". Mii de credinciosi vor fi atunci in curtea manastirii. In afara de satenii din localitatile apropiate, precum Romanii de Sus, la slujba de Inviere participa acum multi straini, de toate religiile. Manastirea Surpatele, doar la circa 30 kilometri sud de Hurezi, cu bisericuta in stil brancovenesc, nu e atat de cunoscuta si vizitata. Ca si la Hurezi, maicutele de aici, doar 14 la numar, se bucura de apropierea sfintelor Pasti. Cartofii copti si zeama de varza din ultima saptamana vor fi inlocuiti cu branza, oua si cozonac. Aici nu se consuma carne deloc. Localnicii din satul din apropierea manastirii aduc bucatele de sarbatori la sfintit: ouale si pasca. "Oamenii vin la slujba noastra si pentru ca in biserica de la Surpatele se afla icoana Maicii Domnului, facatoare de minuni", spune o maicuta. La slujba de Inviere se duce si tanti Nela, din Surpatele. Pana la Inviere mai sunt cateva ore. Bucatele trebuie sa fie gata. Femeia de 60 de ani face o cruce deasupra covetii in care creste coca. "Intr-o clipa o bag in cuptor". Afara asteapta carnea proaspata. De petrecut va petrece maine cu familia, copiii si nepotii...