Românii, chemaţi în stradă pentru Rege
0
Reprezentanţii monarhiştilor vor să organizeze un miting cu ocazia zilei de naştere a Regelui Mihai, 25 octombrie, când fostul suveran va susţine un discurs în Parlament. Monarhistul Marius Ghilezan a lansat, pe Facebook, invitaţia prin care speră să scoată în stradă între 30.000 şi 50.000 de oameni.
„Baia de mulţime" pe care monarhiştii i-o pregătesc fostului suveran va avea loc, cel mai probabil, în faţa clădirii Parlamentului. „După ce va ţine discursul, la plecare, oamenii vor putea să-l salute, să-i strângă mâna, să-i ureze «La Mulţi Ani!»". Vrem să fie ca o sărbătorire a Regelui Mihai, care împlineşte 90 de ani. Va fi amplasat un ecran foarte mare pe care va putea fi urmărită cuvântarea Maiestăţii Sale. Dar nu va fi amplasată nicio tribună pentru că nu vor fi cuvântări. Vrem să fie o manifestare fără festivism", a declarat pentru „Adevărul" Marius Ghilezan, fost ziarist la „Evenimentul Zilei" şi „România liberă".
Aleşii PDL ar putea boicota discursul Regelui
Iniţiatorul a adăugat că în organizarea manifestaţiei se vor implica, pe lângă reprezentanţii monarhiştilor, mai multe organizaţii nonguvernamentale. Pentru a nu se ajunge la politizare, nu va fi însă cooptat niciun partid politic. „Sigur, putem să vorbim cu membrii din organizaţiile de tineret ale partidelor care au simpatii monarhiste", a precizat Ghilezan. „Lumea e apatică, dar totuşi cred că ne putem aştepta să vină între 30 şi 50 de mii de oameni", a anticipat Ghilezan. Pe Facebook, doar 233 de persoane confirmaseră participarea la eveniment.
Democrat-liberalii, care s-au opus ca Regele să cuvânteze în Parlament, nu şi-au stabilit strategia pentru momentul discursului, după cum susţine viceliderul grupului PDL din Camera Deputaţilor, Petru Călian. „Nu am decis dacă vom rămâne în sală sau nu. Cred că până la urmă va fi la latitudinea fiecăruia. Eu, personal, nu voi rămâne. Nu am obligaţia constituţională să asist la discurs, mai ales că nu este o persoană acreditată să ţină discursuri în Parlament. Asta nu înseamnă că nu îl respect pe Rege. Dar mi se pare că în timpul acela ar fi mai util să muncim în comisii", a declarat Călian pentru „Adevărul".
Acţiunea pe care o pregătesc monarhiştii ar urma să fie prima mare manifestare de simpatie la adresa fostului suveran din ultimii 19 ani, după mitingul din 1992, când guvernul de atunci i-a permis să revină în ţară pentru a participa la prăznuirea Paştelui. Fostul suveran a avut parte de o primire extrem de călduroasă peste tot în ţară. În Bucureşti, sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a-l saluta, CNN estimând numărul participanţilor la un milion. În ciuda popularităţii de care s-a bucurat, Regelui Mihai i s-a interzis intrarea în ţară pentru următorii cinci ani. Ultima manifestare de susţinere a Regelui înainte de abdicarea forţată a Regelui a avut loc la 8 noiembrie 1945.
Noiembrie 1945, o tentativă de a opri comunismul
La 8 noiembrie 1945, peste 15.000 de bucureşteni s-au strâns în Piaţa Palatului Regal pentru a sărbători onomastica Regelui Mihai I, dar şi pentru a-şi arăta susţinerea faţă de suveran în conflictul cu guvernul pro-comunist al lui Petru Groza.
Sute de tineri au ieşit în stradă la onomastica Regelui Mihai
Manifestaţia de la 8 noiembrie 1945 se desfăşura pe fundalul unui conflict între Rege şi Guvern, rămas în istorie sub denumirea de „greva regală" (august 1945-ianuarie 1946) şi a unui climat de teroare şi cenzură impus de comunişti, după 6 martie 1945. Încă din 24 octombrie 1945, Guvernul a anunţat, printr-un comunicat, că ziua de naştere a Regelui Mihai I, 25 octombrie, va fi sărbătorită la aceeaşi dată cu cea onomastică, 8 noiembrie 1945. Totuşi, de teama unei manifestaţii, în noaptea de 24/25 octombrie 1945, fruntaşii PNŢ şi PNL din Capitală au fost arestaţi pentru a zădărnici orice tentativă a acestora de a organiza o demonstraţie în favoarea Regelui. În organizarea manifestaţiei de la 8 noiembrie 1945, un rol important l-au avut organizaţiile de tineret ale celor două partide, în special studenţii de la Medicină şi de la Politehnică.
Intervenţia armatei
Începând cu primele ore ale dimineţii de 8 noiembrie, în Piaţa Palatului s-au strâns grupuri de elevi, de studenţi şi de veterani. Curând şi-au făcut apariţia şi câteva camioane cu muncitori care au încercat să disperseze mulţimea. Scânteia conflictului s-a aprins în urma accidentării unei femei.
Armata a intervenit, s-au tras focuri de armă, iar protestatarii s-au refugiat pe bulevardele Capitalei. Forţele de ordine au fost întărite cu unităţi ale Diviziei „Tudor Vladimirescu", chemate de către liderii comunişti. Intervenţia în forţă s-a soldat cu 11 morţi, 75 de răniţi şi 300 de arestaţi. „Historia"
Un protest faţă de Guvernul Groza
Radu Câmpeanu
membru fondator al PNL
„Sigur că mi-amintesc de mitingul de la 8 noiembrie 1945, pentru că eu l-am condus. Mitingul a fost declanşat de studenţi, iar eu eram preşedintele studenţilor liberali. A fost o manifestaţie împotriva Guvernului Petru Groza, iar pretextul era ziua onomastică a Regelui. Am străbătut Calea Victoriei ca să ajungem în Piaţa Palatului şi s-a adunat o mulţime imensă, erau sute de mii de oameni. Mulţi, foarte mulţi se urcaseră pe gardul Palatului. Comuniştii au deschis focul asupra noastră, s-a tras din Ministerul de Interne. Au existat şi răniţi."
Regret stângăciile din anii '90
Ion Iliescu
preşedinte de onoare al PSD
„În 1945 eram elev în clasele gimnaziale la „Spiru Haret". Despre mitingul de la 8 noiembrie nu ţin minte nimic. Nu, n-am fost un opozant al Regelui. Dar nu am fost şi nu sunt monarhist. Eu am apreciat critic şi autocritic stângăciile din anii '90. Dar am reuşit să stabilim relaţii civilizate cu Casa Regală. Este însă regretabil că tot ce s-a construit greu, repet, cu stângăciile din acei ani, se distruge acum prin declaraţii care nu-şi au rostul. Da, mă refer la declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu care au influenţat poziţia PDL la votul dat în Parlament pentru ca Regele să ţină un discurs".
Se încarcă comentariile...
