Romanii nu vor putea munci in toate tarile Uniunii Europene imediat dupa integrare

Romanii vor putea lucra in unele state ale UE imediat dupa aderare, in 2007, iar in altele ar putea beneficia de acest drept abia dupa o perioada cuprinsa intre 2 si 7 ani. Cu prilejul conferintei de

Romanii vor putea lucra in unele state ale UE imediat dupa aderare, in 2007, iar in altele ar putea beneficia de acest drept abia dupa o perioada cuprinsa intre 2 si 7 ani. Cu prilejul conferintei de aderare Romania-UE din 9 decembrie, Romania a inchis capitolul "Libera circulatie a persoanelor", acceptand ca, in cazul in care unele state membre vor considera ca piata muncii le este perturbata de accesul romanilor, acestea sa impuna o perioada de tranzitie pana la acordarea drepturilor depline. Cu unele state (Spania, Portugalia si Luxemburg) Romania a incheiat deja acorduri bilaterale prin care acestea se angajeaza sa permita accesul romanilor pe piata lor de munca din 2007, iar alte state au anuntat deja ca nu vor institui perioada de tranzitie. Intre timp, Romania a demarat o serie de masuri pentru armonizarea legislativa a profesiilor reglementate (avocat, medic, farmacist, dentist, moasa, asistent medical si arhitect) cu legislatia comunitara. Astfel, membrii acestor categorii profesionale nu vor mai fi nevoiti sa treaca nenumarate examene costisitoare sau sa-si reia studiile (cele din tara nefiindu-le recunoscute) pentru a putea profesa. In plus, din anul universitar 2003-2004, in institutiile de invatamant superior vor fi introduse noi planuri de invatamant in acelasi scop. Principala piedica in calea armonizarii pietei muncii cu cea europeana este "breslerizarea" pietei muncii din Romania, dupa cum a numit-o negociatorul-sef cu UE, Vasile Puscas, adica tendinta "antieuropeana" de a promulga legi care complica inutil adoptarea aquis-ului, reglementand chiar si profesiile unde acest lucru nu este necesar.
In domeniul transporturilor, Romania are de recuperat decalajul fata de UE
Alt capitol inchis a fost cel al transporturilor, deosebit de dificil pentru tara noastra, care are toate formele de transport (rutier, feroviar, aerian, maritim etc.), iar Romania are de recuperat decalajul fata de UE, unde acest domeniu a luat un avant fara precedent. Romania a solicitat perioade de tranzitie dupa aderare pentru consolidarea drumurilor, care in prezent nu suporta greutati mari. In acest scop va fi impusa o taxa suplimentara vehiculelor straine cu gabarit mare care vor intra pe teritoriul Romaniei. A fost acordata tarii noastre si o perioada de tranzitie de patru ani pentru evitarea impunerii de taxe prea mari pentru vehiculele de marfa care efectueaza transporturi interne, in timp ce UE a cerut o perioada de tranzitie pentru reglementarea cabotajului rutier (accesul la pietele interne de transport din statele membre). Aceasta masura a fost luata pentru ca transportatorii europeni sa nu se confrunte de la inceput cu concurenta celor din noile state membre. Adaptarea la cerintele europene in materie de transporturi a fost favorizata de scoaterea a 9-10 nave de sub pavilion romanesc intre 2002 si 2003 si de reducerea numarului de nave romanesti arestate in porturi straine de la 36%, in ianuarie 2003, spre 10%. In acelasi timp, sunt in curs de realizare restructurarea TAROM si imbunatatirea infrastructurii de transporturi. Romania mai are 8 capitole de incheiat din 30, demers considerat posibil de ministrul Integrarii, Alexandru Farcas, si de negociatorul-sef, Vasile Puscas, avand in vedere ca statele care adera in 2004 au avut in ultimul an de negocieri intre 6 si 11 capitole de inchis. Intre cele 8 capitole ramase se numara "Libera circulatie a serviciilor", unde Romania mai are de lucrat la imbunatatirea serviciilor financiar-bancare si nefinanciare, asigurarilor, investitiilor si pietei de valori mobiliare pentru a-si moderniza structura traditionalista pe care o are in prezent. Progresele Romaniei vor fi facilitate de cresterea cu 20% a asistentei europene de preaderare pana la 600 de milioane de euro, cu conditia ca fondurile alocate sa fie cheltuite pe proiecte. Aici ar putea aparea probleme, ministrul Integrarii citand ca exemplu cazul programului SAPARD. "Problema principala este ca nu are cine sa-i instruiasca pe agricultori sa elaboreze proiecte care pot obtine finantare", a declarat Farcas.