Românii din Portugalia aşteaptă integrarea cu sufletul la gură

a scoici, a fructe de mare. Înăuntru, chelneri români, o bucătăreasă româncă şi una portugheză. Proprietari: doi români, Mihai Codreanu (36 de ani) şi prietena lui, Iulia Pâlşoiu (21 de

a scoici, a fructe de mare. Înăuntru, chelneri români, o bucătăreasă româncă şi una portugheză. Proprietari: doi români, Mihai Codreanu (36 de ani) şi prietena lui, Iulia Pâlşoiu (21 de ani). Sunt de aproape trei ani şi jumătate în Portugalia, iar de doi ani de zile locuiesc în Alcacer. Au un restaurant, "Down Town", sunt la început cu o firmă de construcţii şi vor să dezvolte un parteneriat româno-portughez, în exportul de lemn.
"Am plecat din ţară să ne facem un rost. Fratele meu era deja de 10 ani aici. Restul familiei e în România, mama, tata, unchi, mătuşi. N-am mai fost acasă de trei ani şi jumătate. Ne e dor. Diferenţa dintre România şi Portugalia e mare, dar tot ţara mea îmi place mai mult! Oamenii sunt mai sufletişti în România, mai deschişi", spune Mihai. Restaurantul lor, într-un spaţiu închiriat, are 120 de locuri, iar lângă restaurant, cei doi au avut norocul să închirieze şi o casă. Mâncarea e tradiţional românească, sarmale, mămăliguţă, tochitură, supă de găluşte, atunci când vin românii în zonă, şi portugheză, în restul timpului. Felurile sunt diverse şi au denumiri colorate: "cozinha Alentejana", "amêijoas", "sardinhas", "sapateira", "agosta", "carne de porco á Alentejana", "massa de peixe". Firma de construcţii a celor doi români e cunoscută pentru calitatea lucrărilor şi pentru seriozitate. "Ăsta-i un lucru rar în Portugalia, ca oamenii să respecte preţul iniţial şi durata lucrării", zice Iulia. La firma lor lucrează alţi 10 români. Dacă Mihai spune că tot acasă îi place mai mult, Iuliei îi e mai bine în Alcacer. "Ar fi mai bine însă să intrăm şi noi în UE. N-ar mai fi atâţia români care să stea ore-n şir pe la vamă, prin autocare. N-ar mai trebui să ne traducem studiile sau actele pentru a fi acceptate şi, în plus, poate, în sfârşit, vom fi şi noi priviţi mai bine. Între şase luni şi un an ar trebui să primim rezidenţa definitivă. Au trecut deja nouă luni. Mai repede intrăm în UE şi nici nu mai îmi trebuie rezidenţa lor", spune Iulia. Pe Mihai îl deranjează neseriozitatea portughezilor. "E greu să găseşti pe cineva care să se ţină de cuvânt. Nici nu ţin cont că te încurcă sau că îţi fac probleme. Am avut nişte asociaţi portughezi care ne-au cam tras pe sfoară. Acum suntem noi, pe cont propriu. Nu ne-a sfătuit nimeni. Noi am tras din greu. Suntem interesaţi să găsim colaboratori în România privind exportul de lemn şi importul de plută", spune Mihai râzând.

Peste 52.000 de români, în Portugalia
Potrivit Consulatului României în Portugalia, la sfârşitul anului 2005, aproape 10.000 de cetăţeni români aveau autorizaţie de rezidenţă în Portugalia şi 22.000 aveau viză de muncă. Alţi aproximativ 20.000 de români se află ilegal pe teritoriul Portugaliei. Cele mai mari comunităţi sunt în capitala Portugaliei, Lisabona, în nord, în Porto şi în sud, în zona Algarve.