România capătă puteri în faţa investitorilor

Prima de asigurare în cazul împrumuturilor statului pe piaţa externă a scăzut cu peste 17% în ultimul trimestru al anului trecut. România a părăsit topul celor mai riscante zece economii globale. Performanţele din cadrul acordului cu FMI au îmbunătăţit percepţia investitorilor cu privire la economia românească, chiar dacă aceasta rămâne încă în recesiune.

România şi Letonia au intrat, în ultimul trimestru al anului trecut, în topul celor cinci state cu cea mai semnificativă scădere a primei de risc, cerută în cazul împrumuturilor externe, arată un raport al agenţiei de monitorizare a pieţei financiare CMA.

Citeşte şi:
Adrian Sârbu speculează euforia bursei americane

Instabilitatea politică sperie investitorii

Astfel, riscul de neplată a datoriilor - măsurat în puncte CDS (Credit Default Swap) şi care se constituie în prima de asigurare cerută de investitori atunci când împrumută un stat - a scăzut în cazul României cu 17,3% în ultimele trei luni ale lui 2010.

Spania, nouă pe listă

Astfel, România a părăsit topul celor mai riscante zece economii globale, după ce, în luna iulie a anului trecut, se afla pe locul opt. În acest moment, România se plasează pe locul 15, între Liban (locul 14) şi Belgia. Lista „neagră" a celor zece cuprinde acum patru state ale zonei euro, dintre care Spania este nou-intrată. Ea se alătură astfel Greciei, văzută ca cea mai riscantă economie, Irlandei şi Portugaliei. „New-entry" este şi Ungaria, plasată pe locul nouă. Restul topului este ocupat de Venezuela, Argentina, Ucraina, Dubai şi Irak.  În clasamentul celor cinci state cu cea mai amplă scădere a CDS, România se află pe locul patru, între Abu Dhabi (locul trei) şi Statele Unite ale Americii. La 1 octombrie 2010, prima de risc era la 350,9 puncte de bază, iar la 31 decembrie 2010 aceasta a scăzut la 290,2 puncte.

„În continuare, riscul rămâne relativ ridicat. Înainte de criză, CDS erau sub 200 de puncte", spune economistul-şef al BCR, Lucian Anghel. Tot aşa se explică şi prezenţa Argentinei, atât în topul performanţelor, cât şi în topul celor mai riscante economii. Deşi a reuşit o ajustare a primei de risc cu aproape 20%, statul sud-american încă înregistrează unul dintre cele mai ridicate punctaje CDS.

Traduse în costul unui împrumut, 290 de puncte înseamnă un plus de 2,9% în dobânda unui credit de pe piaţa externă, faţă de 350 de puncte, care aduc un cost suplimentar de 3,5%. Experţii agenţiei de monitorizare pun această îmbunătăţire a percepţiei asupra României pe seama reuşitei Guvernului de a se menţine în cadrul acordului cu FMI şi de a reduce deficitul bugetar pe anul trecut mai mult decât se stabilea în înţelegerea cu finanţatorii externi.

Evoluţia primei de risc în cazul României este extrem de importantă în acest moment, în condiţiile în care statul intenţionează să se împrumute de pe pieţele externe în prima parte a anului şi să nu mai tragă bani de la FMI în cadrul viitorului acord. „Un CDS redus înseamnă, în primul rând, încrederea investitorilor, deci credibilitate, care se traduce în trei cuvinte esenţiale pentru datoria României: preţ, volum şi maturitate", a declarat, pentru „Adevărul", secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Bogdan Drăgoi.

Extinderea maturităţilor

El explică, astfel, faptul că o primă de risc redusă poate permite României să-şi extindă maturităţile la eurobonduri, adică să reducă împrumuturile pe termen scurt şi să le crească pe cele pe termen lung. „Scopul fiecărui emitent este să-şi crească maturităţile, pentru a scădea nevoia şi ritmul de refinanţare", spune Drăgoi. Şi Lucian Anghel arată că percepţia este esenţială. „În momentul de faţă, alte ţări sunt percepute mai riscante decât România, inclusiv Ungaria. Când percepţia e negativă, ea te arde la buzunar, fiindcă ai nevoie de capitalul străin", crede economistul.

Performanţă parţială

Deşi percepţia investitorilor cu privire la România s-a îmbunătăţit, economia rămâne în recesiune. Doar Grecia, România şi Irlanda au înregistrat în trimestrul al treilea al anului trecut o scădere a PIB în ritm anual, de 2,2%, faţă de trimestrul al treilea din 2009.