România este tratată ca un stat nedemocratic

României de către SUA este foarte asemănător cu acela administrat unor state ca Rusia, Belarus sau Uzbekistan, ţări care nu se pot lăuda că au relaţii atât de cordiale cu Washingtonul.La

României de către SUA este foarte asemănător cu acela administrat unor state ca Rusia, Belarus sau Uzbekistan, ţări care nu se pot lăuda că au relaţii atât de cordiale cu Washingtonul.
La începutul anului 2006, ministrul de externe al Bulgariei, Ivailo Kalfin, şi ambasadorul american de la Sofia, John Beyrle, au semnat Harta de Parcurs a programului Visa Waiver, al cărui scop final este includerea vecinului nostru de la Sud în lista ţărilor ai căror cetăţeni au dreptul de a călători în SUA fără vize. Semnarea "hărţii" a fost precedată de formarea în aprilie 2005 a unui Grup Comun de Lucru în domeniul consular a cărui menire a fost aceea de a asista autorităţile bulgare să îndeplinească cerinţele preliminare de includere în programul Visa Waiver. Acestea sunt: stabilitate economică, o rată scăzută de refuz a aplicanţilor pentru vize americane, eficienţa agenţiilor însărcinate cu aplicarea legilor, controlul sigur al graniţelor, introducerea paşapoartelor biometrice şi un sistem funcţional de raportare a paşapoartelor furate sau pierdute. La toate aceste criterii de performanţă, cu excepţia ratei de refuz a solicitărilor de vize, unde vecinii noştri stau mai bine, România şi Bulgaria sunt comparabile. Cu toate acestea, România nu numai că nu are o hartă de parcurs, dar nici nu a reuşit să formeze Grupul Comun de Lucru. În Bulgaria, rata de refuz pentru aplicanţii de vize este de 14 la sută, iar în România, potrivit datelor furnizate de MAE, este de 22 la sută.

Bulgaria a negociat mult mai dur amplasarea bazelor
Ceea ce a făcut adevărata diferenţă între cele două aspirante la titlul de cel mai "credincios aliat al SUA" a fost modul în care au negociat Acordul de amplasare a bazelor americane pe teritoriul naţional. Spre deosebire de Bucureşti, Sofia are o politică externă multivectorială. În consecinţă, Bulgaria a cerut şi a obţinut de la autorităţile americane demararea procedurilor de monitorizare în vederea renunţării la regimul de vize, comanda bulgară a viitoarelor facilităţi militare şi impunerea unor standarde stricte de mediu pentru instalaţiile militare americane. În continuare, se află în proces de negociere, ce-i drept cu şanse minime de succes, cererea Sofiei de a-şi extinde jurisdicţia şi asupra militarilor americani de pe teritoriul naţional. Pe lângă toate acestea, Sofia a anunţat că va supune tratatul aprobării Curţii Constituţionale. La Bucureşti, lucrurile stau cu totul altfel. Sub pretextul că includerea în programul Visa Waver necesită atât aprobarea Departamentul de Stat, cât şi cea a Congresului, Washingtonul încă nu este dispus să formeze Grupul de Lucru. În esenţă, autorităţile de la Bucureşti sunt îndemnate de cele de la Washington să convingă întâi Congresul pentru a demara acţiunile de monitorizare în vederea includerii în program. Deşi, din punct de vedere politic, economic şi în parte administrativ, România îndeplineşte criteriile pentru începerea procedurilor pregătitoare, de la Washington nu vin semnale încurajatoare. Explicaţia constă în lipsa unei mize politice care să determine administraţia americană să susţină România, în faţa Congresului, în această problemă. Pentru că a negociat sumar, acordul final fiind dat în vederea introducerii Bucureştiului în turneul european al Condoleezzei Rice, din decembrie 2005, România nu reuşit să obţină alte beneficii din Acord. Paradoxal, potrivit surselor din MAE, Bucureştiul aşteaptă sprijin în această problemă de la UE, acolo unde s-a decis ca demersurile statelor membre care nu au acces la programul Visa Waver să fie promovate şi susţinute de Comisia Europeană şi de Consiliul UE.