Romania, tema de campanie

Germania, si cu ea intreaga Europa, trece printr-o perioada de criza de identitate sociala. Desi au de ales intre mai multe partide, germanii nu pot sa aleaga decat un singur drum. Miza urmatorului

Germania, si cu ea intreaga Europa, trece printr-o perioada de criza de identitate sociala. Desi au de ales intre mai multe partide, germanii nu pot sa aleaga decat un singur drum. Miza urmatorului ciclu electoral vor fi reformarea statului providential si reducerea somajului, prin crestere economica. Socialistii si crestin-democratii nu au alternativa. Varianta unei mari coalitii care sa aduca in guvern cele doua formatiuni este din ce in ce mai plauzibila, pentru ca ceea ce pot alege partidele aflate in cursa este doar modul in care sa comunice reformele absolut necesare si cadenta lor. Cu cele mai mari costuri de productie din Europa si cu un sistem de protectie sociala la care americanii nici macar nu viseaza, Germania trebuie sa faca fata provocarii puterilor economice asiatice, capabile sa produca in cantitati astronomice si cu costuri minime. Se adauga temerile generate de accelerarea constructiei europene ce creeaza cetatenilor occidentali impresia ca tarile din estul Europei nu fac altceva decat sa astepte fondurile europene. Nu intamplator, Romania a devenit una dintre temele de campanie electorala din Germania. Facandu-se exponentul folclorului politic din tara sa, Angela Merkel a cerut, in repetate randuri, ,examinarea atenta" a gradului de pregatire a Romaniei sau chiar amanarea integrarii in Uniunea Europeana. A fost, de fapt, o lupta de avangarda a conservatorilor, tinta principala a acestora fiind Turcia. Ridicand problema Romaniei, tara cu a carei apartenenta europeana este totusi de acord toata lumea, crestini-democratii nu au facut decat sa dea un semnal clar ca se vor impotrivi accederii Turciei in Uniunea Europeana. In mod paradoxal, pentru Bucuresti, culoarea guvernului german nu pare a avea o prea mare importanta. Desi depindem atat de mult de atitudinea Executivului de la Berlin si de votul parlamentarilor germani in Parlamentul European si in Bundestag, Germania ocupa un rol marginal in multiplele ,prioritati zero" enuntate de presedintele Basescu. Convinsi, probabil, ca orice ar face nu pot schimba perceptia Romaniei, liderii de la Bucuresti au ales aproape sa ignore unul dintre pilonii Uniunii Europene, plasandu-se pe o iluzorie axa Washington-Londra. Nici o actiune de lobby tarziu, oricat de spectaculoasa ar fi aceasta si oricat de multe resurse i s-ar aloca, nu poate sa compenseze lipsa unor interese comune. Minoritatea germana ar fi putut constitui una dintre puntile solide de legatura. Autoritatile romane au ratat insa sansa recolonizarii zonelor ce au fost locuite de sasi, intarziind, peste masura, procesul de retrocedare a proprietatilor. Nici unul dintre partidele germane care ar putea castiga alegerile nu are un interlocutor ideologic in una dintre formatiunile aflate la guvernare in Romania. Avand canalele de comunicare cu Berlinul obturate, Bucurestiul poate doar sa spere la faptul ca Germania isi va domoli traditionalul spirit critic acceptand, in extremis, integrarea noastra la termen de dragul Marii Europe si cu gandul ca acesta va fi ultimul val.