România, ţară de vise

Uşurinţa de a le găsi şi preţul mic aşază etnobotanicele pe primul loc în preferinţele românilor

Consumul de droguri în România a crescut de la 1,7% în 2007, la 4,3% în 2010, potrivit ultimului raport al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), lansat ieri. Etnobotanicele domină piaţa.

Consumul de droguri în rândul populaţiei României cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani a crescut fulminant în ultimii trei ani, relevă Raportul naţional privind situaţia drogurilor 2011, prezentat ieri de Agenţia Naţională Antidrog (ANA).

Comparând studiul similar din 2007, rezultă o creştere a consumului de droguri de la 1,7% în 2007, la 4,3% în 2010, ceea ce arată mai mult de o dublare a consumatorilor. Mai precis, se poate spune că în România anului 2010, 4,3% din segmentul de populaţie de 15 - 64 de ani a consumat cel puţin o dată în viaţă un drog legal sau ilegal, în afară de medicamente de tip tranchilizante, sedative şi antidepresive, luate fără indicaţia doctorilor. Dacă s-ar lua în calcul şi acestea, consumul ar fi de 8,3%.

Canabisul, primul între drogurile ilegale

Noutatea principală a ultimului raport este apariţia substanţelor noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), cunoscute şi ca „etnobotanice", care au ajuns la o prevalenţă îngrijorătoare de 1,9%. Dintre drogurile ilegale, cel mai consumat este canabisul (1,6%), urmat de ecstasy (0,7%), heroina (0,3 %) şi cocaina (0,3%). Cea mai mică vârstă raportată pentru debutul în canabis a fost de 14 ani, media de debut fiind de 22 de ani. Tot noutăţi sunt considerate şi semnalarea, pentru prima oară în România, a ketaminei şi diversificarea consumului printre femei şi adolescenţi şi în majoritatea regiunilor ţării. Femeile preferă sedativele (sau tranchilizantele fără reţetă) şi metadona, iar bărbaţii rămân fideli etnobotanicelor, canabisului, pastilelor de ecstasy şi cocainei.

Vezi de unde provin drogurile din România

Pe grupe de vârstă, adulţii de 45 - 64 de ani iau cele mai multe sedative, tranchilizante, solvenţi şi inhalante, iar generaţia foarte tânără (15 - 24 de ani) merge pe etnobotanice, canabis şi cocaină. Heroina se ia cel mai mult la 25-44 de ani, iar ecstasy, la orice vârstă între 15 şi 54 de ani. Ca răspândire, bucureştenii sunt pe primul loc la aproape toate drogurile şi pe locul doi la solvenţi, aurolac şi ketamină, după regiunea de vest şi de sud-vest.

La ce preţuri se găsesc drogurile în România

Etnobotanicele vin tare din urmă

Explozia de etnobotanice se reflectă şi în numărul persoanelor care au ajuns să se trateze în spital din cauza lor. Deşi drogul principal pentru care s-a solicitat asistenţă medicală în 2010 a fost heroina, cu o internare de 41,5%, pe locul doi şi la mică distanţă vin cei care au ajuns în spital din cauza SNPP: 40,4%.

Profilul consumatorului de etnobotanice

Potrivit directorului ANA, chestorul Sorin Popa, „în ultimii ani se constată un transfer al consumatorilor de heroină pe etnobotanice". Explicaţiile ar fi preţul mult mai mic şi accesibilitatea mult mai mare a substanţelor psihotrope. Paradoxal, statisticile europene nu deţin date privind consumul de SNPP. „Sondajele făcute nu au cuprins şi întrebări referitoare la consumul acestor droguri. Singurele informaţii pe care le deţinem la nivel european sunt că s-au descoperit peste 100 de substanţe noi, dintre care 41 numai în 2010.

La începutul acestui an, ele au început să circule prin intermediul unor magazine online", a declarat ieri Sandrine Sleiman, reprezentantul Observatorului European de Droguri şi Toxicomanii. În 2010 s-au înregistrat 34 de decese din cauza supradozelor (33 în Capitală şi unul în judeţul Ilfov) şi 15 cazuri de decese indirecte, asociate consumului (12 în Bucureşti şi 3 în Constanţa). În 2007 erau 30, iar în 2005, doar şapte. Dintre cele 34 de decese declarate, 30 sunt din rândul bărbaţilor. Vârsta medie a celor omorâţi de droguri este de 29,76 de ani.