România nu mai are sânge

de persoane zilnic, acum abia dacă mai vin 80. "Nici după creşterea valorii bonului pentru mâncare, numărul nu a crescut", ne-a declarat dr. Doina Goşa, medic coordonator. Până în acest an,

de persoane zilnic, acum abia dacă mai vin 80. "Nici după creşterea valorii bonului pentru mâncare, numărul nu a crescut", ne-a declarat dr. Doina Goşa, medic coordonator. Până în acest an, după creşterea recompensei, creştea afluxul de donatori la aceste… "cantine ale săracilor". Plecările la muncă în străinătate au lăsat pustii centrele de donare, iar de la 1 ianuarie UE nu mai acceptă decât donarea benevolă. "Am făcut un sondaj şi 80 la sută au spus că nu vor mai dona dacă nu mai primesc bani", a spus dr. Goşa. România a avut ani buni ca să-şi convingă cetăţenii să devină donatori onorifici, dar nu a reuşit mare lucru. Parlamentul, de pildă, este o instituţie cu lacătul pe uşă atunci când se solicită senatorilor, deputaţilor sau angajaţilor să doneze. La apelul disperat al medicilor au răspuns doar funcţionarii de la guvern, angajaţii unor multinaţionale şi jucătorii de la Dinamo.

Dinamoviştii donează pentru stelişti şi rapidişti
Două dintre vedetele echipei Dinamo, Ionel Dănciulescu şi Claudiu Niculescu, s-au alăturat iniţiativei Centrului de Politici şi Servicii de Sănătate încercând să convingă oamenii să doneze benevol şi neremunerat sânge. "Cred că toată lumea ar trebui să ajute. Nu durează mult şi ar putea salva vieţi", a declarat Dănciulescu. "Dacă sângele meu va salva un suporter rapidist sau stelist, asta chiar nu mai contează", a încheiat dinamovistul, completat de colegul său, Claudiu Niculescu, care a spus că pentru el este o plăcere să participe la asemenea iniţiativă şi speră să sensibilizeze oamenii.

Tot sângele dintr-o zi, dat pe o singură operaţie
Ca număr de persoane care donează sânge, România a depăşit doar Albania. Numai când în spital se află o rudă sau un prieten, abia atunci vin oamenii să doneze. Spre exemplu, în urma unui accident, o bătrână a ajuns în spital, având nevoie de o grupă rară de sânge. Preotul din sat şi-a trimis enoriaşii la Centrul de Hematologie, dar le-a spus să nu mănânce nimic, pentru analize. După ce au ajuns la Bucureşti, ei nu au mai putut dona din cauză că erau epuizaţi. "Dacă o persoană nu mănâncă, îi scade glicemia şi poate să i se facă rău. Cine vine să doneze poate să mănânce şi să bea şi o cafea", mai spune dr. Goşa. De la cei 80 de donatori care vin în fiecare zi se obţin 70 de unităţi de sânge. Cam tot atât au nevoie şi medicii care efectuează un singur transplant de ficat.

Deplasare la sediul clientului
Pentru a mai rezolva cât de cât problema sângelui, medicii îşi iau ustensilele în spate şi bat la uşile instituţiilor şi multinaţionalelor. "Numai dacă donează cei care lucrează în birourile din blocurile din Piaţa Victoriei am putea îndrepta lucrurile. Dacă la guvern am fost primiţi şi mai mergem din când în când, parlamentarii nu vor să doneze sânge", a constatat dr. Goşa. La Centru însă, o gamă întreagă de analize sunt obţinute gratis de donatori. Intrat în Centrul de Donare, potenţialului client trebuie să i se alcătuiască o fişă medicală. După aceea, îşi completează singur istoricul medical, este cântărit şi i se ia tensiunea. Mai departe i se fac analizele de sânge. Cabinetul e ca un ghişeu: două asistente stau după un geam de sticlă. Nu trebuie să dai bani sau vreo atenţie, ci doar mâna dreaptă. O mică înţepătură în deget, câteva picături de reactivi pe două lamele de sticlă şi totul e gata. Donatorul îşi află RH-ul, grupa sanguină şi nivelul hemoglobinei. Cel mai mult durează până se face radiografia pulmonară, care este utilă pentru că elimină riscul unei tuberculoze sau al unui cancer pulmonar. Tot acest circuit durează cam o oră şi jumătate.