Romania a rupt-o cu FMI

FMI acuza: * pierdere de 1 miliard euro prin introducerea cotei unice * salarii prea mari in sectorul public * preturi prea mici la gaze Acordul incheiat de Romania cu Fondul Monetar

FMI acuza:
* pierdere de 1 miliard euro prin introducerea cotei unice
* salarii prea mari in sectorul public
* preturi prea mici la gaze

Acordul incheiat de Romania cu Fondul Monetar International (FMI) a incetat din cauza unor "deraieri" ale partii romane, care au survenit in pofida unor indelungate negocieri, a declarat, ieri, negociatorul-sef al Fondului in relatia cu Romania, Emmanuel van der Mensbrugghe. Partile nu au ajuns la un acord in privinta deficitului bugetar pentru anul 2006 si a masurilor necesare pentru atenuarea dezechilibrelor macroeconomice. Actualul cadru de masuri economice prezinta riscul ca Romania sa se integreze in Uniunea Europeana cu o competitivitate redusa si dezechilibre macroeconomice in crestere, spune FMI. Expertii critica faptul ca introducerea cotei unice de impozitare, care a creat un minus de venituri de 1,5% din PIB la bugetul de stat - circa un miliard de euro - nu a fost compensata decat prin masuri care au provocat nesiguranta in mediul de afaceri. "Dezechilibrele macroeconomice au continuat sa se mareasca in 2005. Cresterea economica si cea a productivitatii au inceput sa se incetineasca, in pofida rapidei expansiuni a cererii interne, impulsionata de consum", spun oficialii FMI, care mai mentioneaza importurile in crestere si inflatia ridicata.
Bugetul pe 2006 - nepotrivit
In opinia misiunii FMI, proiectul de buget pe 2006 nu duce la rezolvarea pierderii de venit din 2005, cauzata de introducerea cotei unice de impozitare. Dezechilibrele vor impiedica o reducere semnificativa a contributiilor sociale, care sunt ridicate. Relaxarea semnificativa prevazuta in politica fiscala din ultimul trimestru se va adauga presiunilor inflationiste si va submina sarcina, deja dificila, a BNR.FMI crede ca BNR trebuie sa isi consolideze rapid credibilitatea vizavi de angajamentul sau de tintire a inflatiei. Recenta relaxare a pozitiei monetare, cu rate ale dobanzii real negative, a contribuit la cresterea rapida a creditelor in lei. Fara o schimbare de politica, inflatia nu va putea fi redusa.
Cresteri salariale cu mult peste rata inflatiei
Cu o inflatie de ordinul unei singure cifre, frecventele cresteri de salarii in sectorul public (nu mai putin de patru in ultimele 12 luni), care au ridicat salariile cu pana la 50% fata de sfarsitul lui 2004, nu mai sunt corespunzatoare, spune FMI. Desi salariile in sectorul public sunt scazute, ritmul rapid al cresterilor salariale a contribuit, impreuna cu reducerea impozitului pe venit, la presiunile inflationiste. Alte nemultumiri sunt intarzierile in reabilitarea sectorului de incalzire centralizata si cresterile doar modeste la preturile gazelor naturale, care "au ramas si mai mult in urma angajamentelor luate fata de Comisia Europeana".

Leonard Orban, negociatorul-sef al Romaniei cu Bruxellesul:
Acordurile FMI au dus la scaderea dezvoltarii economice
"Suspendarea acordului cu FMI nu va influenta in nici un fel decizia UE asupra aderarii Romaniei, deoarece noi respectam conditiile de integrare. Solicitarile FMI au fost dintotdeauna suplimentare fata de conditiile UE iar eu nu am fost niciodata partizanul acordurilor cu Fondul Monetar, care au dus an dupa an la inasprirea politicilor fiscale in Romania si la reducerea ratei de dezvoltare economica si chiar la inrautatirea nivelului de trai"

Vasile Puscas, fostul negociator-sef pentru Romania in relatia cu UE:
Suspendarea acordului cu FMI pune sub semnul intrebarii competitivitatea Romaniei
"Suspendarea acordului cu FMI nu face decat sa confirme analiza raportului de monitorizare al Comisiei Europene in care se arata ingrijorarea asupra dezechilibrelor macroeconomice, si anume asupra masurilor fiscale adoptate in acest an. Suspendarea acordului este un semn de intrebare atat pentru Comisia Europeana cat si pentru statele membre UE, referitor la capacitatea Romaniei de a face fata pietei concurentiale. Guvernul va trebui sa clarifice perspectivele economice in cadrul Consiliului de Ministri ai Finantelor din UE."

UE a atras atentia asupra relatiei proaste cu FMI
Raportul Comprehensiv de Monitorizare privind Romania pe 2005 al Comisiei Europene se arata ca "lipsa de vointa a Romaniei de a asigura consolidarea fiscala a condus la intreruperea acordului cu FMI si a provocat incertitudine in ce priveste posibilitatea incadrarii politicii economice a Romaniei in cadrul reprezentant de programul FMI." Comisia Europeana atragea atentia ca autoritatile nu au reusit sa reduca substantial cererea de produse de import, fapt ce a dus la cresterea deficitului extern.

PD: Mentinerea deficitului bugetar la 0,5% este nepotrivita
Liderul PD Emil Boc a evitat, luni, sa se pronunte clar in privinta incetarii Acordului incheiat de FMI cu Romania, insa a precizat ca mentinerea deficitului bugetar la 0,5% din PIB i se pare nepotrivita, avand in vedere ca tara noastra are nevoie de investitii pentru modernizare in multe domenii. Boc a apreciat ca, in conditiile in care alte tari care se integreaza sau s-au integrat in UE au un deficit de 6-12%, mentinerea deficitului bugetar la 0,5% din PIB in cazul Romaniei i se pare nepotrivita, avand in vedere ca tara are nevoie de infrastructura moderna, de o educatie la standarde europene si de investitii in multe alte domenii.

PSD, impotriva ruperii acordului cu FMI
Presedintele PSD, Mircea Geoana, considera decizia Guvernului Tariceanu de a rupe acordul cu FMI ca fiind "o decizie iresponsabila, mai ales dupa ce raportul de tara a semnalat anumite greseli". In opinia liderului PSD, "premierul Tariceanu a anticipat solicitarea expresa a UE pentru a avea un acord si un angajament cu FMI tocmai pentru a spune ca puntile sunt deja rupte". Geoana mai spune: "Prin aceasta decizie se arata clar falimentul cotei unice de 16 la suta".

Romania a devenit membra FMI la 15 decembrie 1972 si a folosit resursele FMI in noua ocazii ca suport financiar al programelor economice ale Guvernului (sase acorduri incheiate dupa 1990, in valoare totala de 2,01 miliarde DST - 2.4 miliarde euro -, din care au fost trase numai 1,23 miliarde DST). Singurul acord finalizat cu succes, dupa 1990, a fost cel incheiat pe perioada 2001 - 2003 (al noualea), in valoare de 300 milioane DST.