România se reface după inundaţii

Oameni, animale, case, mănăstiri, sate întregi. Apele au înghiţit tot ce le-a stat în cale. Inundaţiile din ultimii doi ani ne-au trezit la realitate. Lipsa investiţiilor în apărarea

Oameni, animale, case, mănăstiri, sate întregi. Apele au înghiţit tot ce le-a stat în cale. Inundaţiile din ultimii doi ani ne-au trezit la realitate. Lipsa investiţiilor în apărarea împotriva inundaţiilor din ultimele două decenii s-a făcut simţită. Lucrurile sunt pe cale să se schimbe, numai anul acesta fiind alocate în regim de urgenţă puţin peste 100 milioane de lei noi.

Mănăstirea dintre ape
Râul Teslui curge molcom pe lângă una dintre cele mai vechi mănăstiri din Dolj. Dar de când ploile mari s-au abătut asupra României, cei 10 călugări care trăiesc la Popânzăleşti au fost nevoiţi să facă faţă, în mai puţin de o lună de zile, la trei valuri de inundaţii. Satul este aşezat mai sus, astfel că nu a fost afectat, dar în mănăstire apa a fost de aproape un metru. Nici un dig nu asigura vreo protecţie. "Mănăstirea a fost înconjurată de apă şi vreo două-trei nopţi am dormit în biserică. Sper să nu mai avem probleme în viitor", spune stareţul mănăstirii. Dar, de când cu apele mari, s-a lucrat pe o porţiune de jumătate de kilometru. Tesluiul a fost pus la respect şi închis între două diguri. "Tăierea de cot, adică îndreptarea albiei şi calibrarea ei, pentru că era sinuoasă, a costat în jur de 6 miliarde de lei", spune Gabi Muller, directorul tehnic al Direcţiei Apelor Jiu.

Cimitirul, protejat cu diguri
În luna ianuarie anul trecut, Drăgoi Gheorghiţa şi-a îngropat fratele în cimitirul din Schitu, tot din Dolj. În februarie, a venit Jiul şi a intrat peste el în mormânt. În sat, 20 de case pot fi oricând afectate din nou. Pornit de la zero, digul care se construieşte pentru a proteja acum satul are aproape jumătate de metru înălţime. Urmează să ajungă la doi metri şi să înconjoare şi cimitirul, astfel încât morţii să-şi găsească liniştea. "Probleme sunt de câţiva ani şi la fiecare inundaţie casele sunt afectate. Aceasta este doar prima etapă. În zonă urmează să se investească 25 de miliarde", mai spune Gabi Muller. Lucrările cele mai ample se fac însă în satul Recea, la Punghina. Un dig de 5 metri pe malul drept al pârâului Drincea şi unul de patru, spre câmp, pe malul stâng vor proteja satul de alte inundaţii. Construcţia a fost însă întârziată de problemele din zonă. Muncitorii erau în pericol să se electrocuteze din cauza liniei de înaltă tensiune care traversează apa. Orice mişcare a excavatorului putea crea un arc electric. Probleme au fost însă şi cu locuitorii din zonă. Aceştia au încercat să fure până şi utilajul, greu de câteva tone, care este folosit pentru presarea pământului.

Viaţa pe marginea prăpastiei
Dealul se rupe în felii şi se prăbuşeşte încet în Olteţ. Acum aproape 10 ani, râul trecea la câteva sute de metri de satul Laloşu din judeţul Vâlcea, iar locuitorii din zonă aveau grijă de grădini, pe unde acum curge apa. Cu timpul însă, Olteţul şi-a modificat cursul, dealul s-a prăbuşit şi nu mai sunt decât câteva zeci de metri până când casele o vor lua, la rândul lor, la vale. "Decât să plouă, mai bine mor", se vaită o femeie din sat. Pentru a putea preveni distrugerea satului, malul a început să fie consolidat. "Piatra se aduce de la 100 de kilometri distanţă, dar este cea mai ieftină variantă. Anul acesta s-au alocat 2,6 miliarde de lei. Lucrarea a fost executată în totalitate, dar din lipsa surselor de la Fondul de Mediu nu s-a putut achita contravaloarea lucrărilor executate", ne-a declarat ing. Toma Boncan, directorul Direcţiei Apelor Olt. Tot în Vâlcea, apele repezi ale pârâului Muereasca au săpat temeinic pe sub şoseaua care trece printre doi versanţi. Zidurile de sprijin din beton construite anul acesta au rolul de a împiedica prăbuşirea definitivă a dealurilor peste albia de apă.