România ar putea face economii la energie de 3 miliarde de euro pe an

Potrivit proiectului de strategie energetică, clădirile au cel mai mare potenţial de reducere a pierderilor Potenţialul naţional de economisire de energie este apreciat la 27 - 35% din

Potrivit proiectului de strategie energetică, clădirile au cel mai mare potenţial de reducere a pierderilor

Potenţialul naţional de economisire de energie este apreciat la 27 - 35% din resursele energetice primare. Aceasta ar însemna recuperarea a circa 3 miliarde de euro pe an, o sumă imensă dacă ne gândim că pentru reabilitarea întregului sistem energetic sunt necesare, până în 2020, fonduri totale de 31 miliarde de euro.

"La un consum anual de resurse energetice primare de circa 36 milioane de tone echivalent petrol (tep)/an, potenţialul de economisire este de circa 10 milioane tep/an, respectiv economii de circa 3 miliarde euro/an", se arată în noua variantă de proiect de strategie energetică, elaborat de Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF).

În industrie, economiile de energie ar putea fi de 20 - 25%, la clădiri de 40 - 50%, iar în transporturi de 35 - 40%. Aceste valori sunt explicabile dacă ţinem cont că intensitatea energetică în România, respectiv consumul de energie pentru a produce o unitate PIB, este de aproape trei ori mai mare decât media UE.

Contracte individuale pentru furnizarea de căldură

Sistemele centralizate urbane de alimentare cu energie termică şi cogenerarea (producerea simultană, în centrale, de energie electrică şi termică) reprezintă sectorul cel mai deficitar, datorită instalaţiilor şi echipamentelor foarte vechi, precum şi resurselor financiare insuficiente pentru întreţinere şi modernizare. Potrivit sursei citate, pierderile energetice totale între sursa de căldură şi clădiri variază între 35 - 77%.

Pentru reducerea acestor pierderi, strategia propune ca obiective pe termen lung înlocuirea reţelelor de conducte pentru transportul agentului termic şi a reţelelor de distribuţie. Pierderile tehnologice ar urma să scadă până la maximum 15%. De asemenea, o soluţie ar fi contorizarea tuturor consumatorilor de energie termică, atât în condominiuri, cât şi în locuinţele individuale, concomitent cu montarea robineţilor termostatici pe fiecare aparat de încălzire şi a contoarelor pentru apa caldă de consum. "Prin aceasta se realizează posibilitatea încheierii de contracte individuale pentru fiecare consumator casnic, cu facturare directă, precum şi posibilitatea consumatorului de a-şi regla confortul termic în funcţie de necesităţi şi de capacitatea de plată", se menţionează în proiectul strategiei energetice. Un alt avantaj ar fi că, în acest mod, furnizorul de energie termică va putea să restricţioneze livrările doar la consumatorii care nu respectă prevederile contractuale, fără a-i afecta pe ceilalţi locatari.

"Diseminarea de pliante" şi "tehnici eficiente de gătit"

Pentru reducerea consumului de energie în cazul transporturilor, strategia MEF propune, printre altele, creşterea calităţii transportului în comun, în vederea utilizării acestuia în detrimentul transportului cu maşini particulare, sau extinderea transportului în comun pe şosele.

Pe de altă parte, documentul recomandă "tehnicile eficiente de gătit" pentru reducerea consumului de energie în zonele rurale, precum şi "diseminarea de pliante" sau sprijinirea reţelelor de consultanţi energetici rurali. "Trebuie promovate soluţiile de recuperare a căldurii gazelor arse, ca şi tehnicile eficiente de gătit, ca de exemplu folosirea vaselor de presiune", se arată în document.

Preţul electricităţii, 60% din media UE

Din cauza creşterii preţurilor la combustibil, dar şi a eliminării progresive a subvenţiilor directe sau încrucişate, preţurile electricităţii s-au apropiat de valorile medii înregistrate în UE.

Potrivit MEF, la sfârşitul anului 2006, preţul mediu al energiei electrice livrate consumatorilor casnici cu un consum de 1200 kWh/an (consumatorul casnic mediu în România) a fost de 0,1029 euro/kWh, comparativ cu media UE25 de 0,1637 euro/kWh. În acelaşi timp, consumatorii sociali au plătit 0,0499 euro/kWh în 2006. Valorile prezentate includ TVA.

Şi în cazul consumatorilor industriali preţul electricităţii s-a situat sub valoarea medie UE25. Astfel, un consumator cu un consum anual de 1250 MWh şi o putere maximă de 500 kW a plătit 0,0853 euro/kWh faţă de 0,0935 euro/kWh, media UE25. Un consumator industrial cu un consum anual de 24.000 MWh şi o putere maximă de 4 MW a plătit 0,0643 euro/kWh, comparativ cu 0,0732 euro/kWh, valoarea medie UE25 pentru aceeaşi categorie de consumatori. Aceste valori nu includ TVA.