Romania primeste semnale contradictorii din Parlamentul European

Din declaratiile facute de reprezentantii celor mai importante grupuri din Parlamentul European dupa prezentarea raportului de tara pentru Romania si Bulgaria reiese ca parerile sunt impartite si ca

Din declaratiile facute de reprezentantii celor mai importante grupuri din Parlamentul European dupa prezentarea raportului de tara pentru Romania si Bulgaria reiese ca parerile sunt impartite si ca in fiecare grup circula curente de opinie diferite. Cea mai ingrijoratoare este a reprezentantului Partidului Popular European, majoritar in legislativul de la Strasbourg. Socialistii, a doua forta in PE, sunt si ei destul de retinuti. Cel mai favorabil se pronunta grupul liberal, lucru explicabil data fiind pozitia detinuta de premierul Tariceanu in organizatia internationala liberala.
Popularii se gandesc la amanare
Elmar Brok, membru german al PPE, care este si presedintele Comisiei pentru afaceri externe, securitate si aparare a Parlamentului European, sustine ca posibilitatea amanarii aderarii celor doua tari ar trebui luata mai serios in considerare. Principala problema, arata Brok, o reprezinta implementarea concreta a legislatiei UE si conditiile interne din cele doua tari candidate si sustine ca Parlamentul European trebuie sa se asigure ca nu este pusa in pericol functionarea eficienta a UE prin aderarea Romaniei si Bulgariei.
Socialistii au rezerve
Vicepresedintele grupului socialist, Jan Marinus Wiersma, a afisat un optimism rezervat, afirmand ca daca Bucurestiul si Sofia nu iau in serios criticile Comisiei Europene risca sa-si vada amanata aderarea o data cu raportul Comisiei din aprilie 2006.
Liberalii, aderare in 2007
Liderul grupului liberal, Graham Watson, este de parere ca Romania si Bulgaria sunt "la o distanta de 15 luni de aderare", opinand ca sunt chiar mai avansate decat au fost celelalte 10 tari inaintea aderarii lor in 2004. Emma Nicholson, fost raportor al Parlamentului pentru Romania, saluta la randul ei progresele facute de tara noastra si apreciaza ca, in ce o priveste, totul indica o aderare in 2007.

Bulgaria plateste din cauza mafiei

Georgi Gotev
Standard - Bulgaria
In ultimele luni, Romania si-a imbunatatit imaginea in fata Uniunii Europene. Exact in acelasi timp, Bulgaria a ramas in urma, din cauza celor sase luni pierdute cu disputele din jurul alegerilor parlamentare. Ca rezultat, raportul Comisiei este, in mod evident, mai critic fata de Bulgaria. Fapt dureros pentru Sofia, care a pretins in perioada conducerii negocierilor ca este mai avansata, si chiar cerea sa fie despartita de cuplul cu Romania. Marea problema a Bulgariei este criminalitatea organizata. La cateva ore dupa prezentarea raportului, ieri, a fost ucis in centrul Sofiei cel mai bogat om din tara, bancherul Emil Chiulev. Este cel de-al saptelea asasinat la comanda, organizat dupa un scenariu hollywoodian, de cand noul guvern a fost instalat. Prin urmare, Europa are dreptate sa considere ca "Bulgaria nu a reusit sa combata criminalitatea organizata". Multi dintre cei care lucrau in securitatea comunista si unii sportivi s-au "reciclat", intrand in serviciul mafiei, formand asa-numitele grupuri de "luptatori". Primul lucru pe care acestia l-au facut a fost sa induca societatii teama si nesiguranta, infiintand apoi societati de asigurare a bunurilor, in special a autoturismelor. Mecanismul era simplu. Daca nu erai asigurat la ei, masina ta disparea, iar Politia nu facea nimic. In aceiasi ani, in Romania cei de la putere inspirau teama prin mineriade, fara sa uite sa se imbogateasca. Astazi, la 14 luni pana la aderarea la UE, situatia pare insuportabila. Insuportabila mai intai pentru bulgari, dar insuportabila si pentru UE. Exportul de criminalitate, marunt in cazul Romaniei, mare in cazul Bulgariei, trebuie sa fie oprit. Cum? Nimeni nu pare pregatit sa ofere raspunsul. Este foarte probabil ca Bulgaria si Romania sau una dintre ele, sa fie excluse din politicile europene in domeniul "justitie si securitate interna" timp de trei ani dupa aderare, cum prevede tratatul pe care cele doua tari l-au semnat impreuna in aprilie, la Luxembourg. Timp in care situatia trebuie redresata. Tratatul insa nu prevede ce se va intampla daca situatia nu se imbunatateste.