Romania continua sa primeasca asistenta militara din partea SUA, dar numai pana la 1 noiembrie

* Parlamentul de la Bucuresti - invitat sa ratifice, pana la aceasta data, acordul bilateral prin care cetatenii americani devin imuni in fata Curtii Penale Internationale * Restul tarilor invitate sa adere la NATO nu vor mai primi fonduri de la Washington

Romania este singura dintre cele sapte tari invitate sa adere la NATO care va primi in continuare asistenta militara din partea Statelor Unite, dupa ce administratia Bush a anuntat, marti, ca va suspenda ajutorul militar pentru 35 de state ce nu au semnat acorduri bilaterale in vederea acordarii imunitatii cetatenilor americani in fata Curtii Penale Internationale (CPI), pana la termenul fixat de Washington, la 30 iunie 2003. Romania a fost prima tara care a semnat acest tip de acord cu Statele Unite si, desi nu l-a ratificat inca, surse din Pentagon, citate de Radio Romania Actualitati, sustin ca asistenta militara acordata armatei romane va decurge in mod normal. Potrivit acelorasi surse, chiar in luna august se va derula in Romania unul dintre programele finantate de partea americana in privinta avioanelor C-130. Astfel, pentru anul in curs, Romania va beneficia in continuare de asistenta militara americana, in valoare de 26 de milioane de dolari. Comentand semnificatia deciziei administratiei de la Washington in privinta tarii noastre, ambasadorul Romaniei in Statele Unite, Sorin Ducaru, a afirmat, ieri, intr-o declaratie difuzata de Radio Romania Actualitati, ca vom continua sa ne bucuram de "cartea verde" acordata de Casa Alba pana la 1 noiembrie. Daca acordul semnat de Romania va fi ratificat pana la aceasta data de Parlamentul de la Bucuresti, exceptarea se va prelungi automat. In caz contrar, a adaugat Ducaru, de la 1 noiembrie va avea loc "inghetarea" asistentei militare americane necheltuite, pana in momentul in care Romania va deveni membru cu drepturi depline al NATO, adica pana atunci cand toate statele din Alianta vor ratifica protocoalele de aderare ale tarilor invitate, proces ce s-ar putea incheia la mijlocul anului viitor. Din acel moment, intra in vigoare exceptarea de la restrictia de acordare de asistenta militara, care este aplicata tuturor statelor din NATO. Administratia Bush a anuntat, marti, ca suspenda ajutoarele militare in valoare de peste 47 de milioane de dolari care ar fi urmat sa fie acordate pana la sfarsitul anului fiscal american unui numar de 35 de tari ce nu au semnat acorduri bilaterale cu Statele Unite in privinta CPI. Conform legii pentru protectia membrilor armatei americane, din anul 2002, ajutorul militar american nu mai poate fi acordat statelor care au ratificat Tratatul de la Roma, baza juridica a CPI, exceptie facand membrii NATO si aliatii strategici ai Statelor Unite care nu fac parte din Alianta: Taiwanul, Israelul, Egiptul, Australia, Noua Zeelanda, Coreea de Sud, Japonia, Iordania, Argentina si Bahrain. Presedintele George W. Bush a facut insa derogari de la acesta lege pentru 22 de state care au semnat acorduri bilaterale cu Statele Unite in privinta CPI, lista pe care se afla si Romania. Potrivit unor surse din Departamentul de Stat american, dintre cele 35 de tari care nu vor mai primi ajutor militar american fac parte sase state invitate la NATO - Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia si Slovenia -, precum si majoritatea tarilor sud-americane, inclusiv Columbia, care beneficia de un ajutor financiar foarte mare. Administratia Bush crede insa ca majoritatea acestor tari vor semna astfel de acorduri pana la 1 octombrie, atunci cand se incheie anul fiscal american. Statele est-europene candidate la NATO, care au adoptat pozitia Uniunii Europene in privinta CPI, nu au parut prea surprinse de decizia Casei Albe, desi, luni, se anuntase ca au toate sansele sa fie exceptate de la anularea ajutorului militar american. Oficialitatile est-europene candidate la NATO si-au exprimat insa nemultumirea ca au fost obligate sa aleaga intre Statele Unite, pe de o parte, si UE si CPI, pe de alta parte.