Adevarul.ro

Chiar şi la peste 20 de ani de accidentul nuclear de la Cernobîl, în ţara noastră se mai înregistrează, în unele zone, emisii radioactive peste limita normală Vârfurile

Chiar şi la peste 20 de ani de accidentul nuclear de la Cernobîl, în ţara noastră se mai înregistrează, în unele zone, emisii radioactive peste limita normală

Vârfurile radioactivităţii de pe teritoriul românesc sunt undeva în zona Caransebeşului şi în nordul Olteniei, potrivit hărţii emisiilor de Cesiu 137, substanţa radioactivă care a ajuns şi la noi acum mai bine de 20 de ani.

Harta, întocmită de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), de la Viena, indică zonele poluate cu izotopul radioactiv. Punctele de culoare roz nu arată că acolo situaţia ar fi mai bună, ci marchează locurile în care Cesiu 137 a ajuns în cantităţi mai mari.

În ceea ce-i priveşte pe sârbi şi pe bulgari, ei nu au dorit să furnizeze date despre depunerile de cesiu din ţările lor. Dar zonele albe de pe harta AIEA nu înseamnă că la ei n-ar fi ajuns metalul radioactiv.

Radiografiile dentare sunt mai periculoase

Petele roz indică un nivel de radiaţii aflat între 40 şi 185 mii de bequereli/m2 (bequerelul este unitatea de măsură a radioactivităţii, n.r.) pe metrul pătrat. Chiar dacă această doză este mai mare decât normalul, este mult mai puţin periculoasă decât s-ar crede.

"Din fericire pentru noi, nu suntem atât de atomici! Cantitatea de radioactivitate care încă se mai degajă din zonele roz de pe harta AIEA, deşi mai ridicată faţă de normal, nu prezintă totuşi un pericol nici pentru cei care tranzitează aceste zone şi nici pentru locuitori", explică Romul Mărgineanu, cercetător principal gradul 2 la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN HH).

"Practic, timpul unei expuneri de doar câteva secunde la razele unui aparat pentru radiografii dentare poate aduce o doză chiar şi de 10 ori mai mare de radiaţii faţă de expunerea - timp de 20 de ani - la radiaţiile din zonele roz de pe harta AIEA", afirmă cercetătorul.

Suntem înconjuraţi de potenţiale "Cernobîluri"

În Ucraina există nu mai puţin de şapte centrale nucleare de tipul celei de la Cernobîl. Vecinii noştri de la sud dispun de celebrul reactor de la Kozlodui, şi el frate cu cel la care s-a întâmplat catastrofa de la finele lui aprilie 1986.

Pe lângă cele opt mai sunt alte două - lângă Budapesta şi în zona Belgradului. "Acestea două sunt de putere mică, de genul celei de la noi, de la Măgurele", ne linişteşte Romul Mărgineanu.

Reactorul românesc, mult mai sigur

Centrala nucleară de la Cernavodă dispune de un reactor nuclear canadian - de tip CANDU -, dat în exploatare în 1996. "Riscul de a se produce la noi un accident gen Cernobîl este de unu la 50 de milioane", spune Romul Mărgineanu.

Poate şi centrala atomică ucraineană - tipul RBNK 1000 - ar fi fost mai sigură dacă ar fi fost testată înainte de pornirea ei, la începutul anilor '80.

Dar, pentru a fi pusă în funcţiune în ziua unei mari sărbători sovietice, s-a renunţat la testarea ei la sarcină maximă de lucru. Care s-a făcut totuşi 2-3 ani mai târziu. Abia atunci s-a întâmplat dezastrul care a schimbat în rău viaţa a milioane de europeni.

Din fericire pentru noi, nu suntem atât de atomici! Cantitatea de radioactivitate care încă se mai degajă din zonele roz de pe harta AIEA, deşi mai ridicată faţă de normal, nu prezintă totuşi un pericol nici pentru cei care tranzitează aceste zone şi nici pentru locuitori.
Romul Mărgineanu,
cercetător principal gradul 2 la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei"