România are "potenţial enorm" pentru fondurile de pensii

Un studiu al grupului Allianz arată că piaţa autohtonă va face faţă fenomenului de îmbătrânire a populaţiei Prognozele arată că în 2050 România ar putea ajunge la mai puţin de

Un studiu al grupului Allianz arată că piaţa autohtonă va face faţă fenomenului de îmbătrânire a populaţiei

Prognozele arată că în 2050 România ar putea ajunge la mai puţin de 17 milioane de locuitori. Dacă astăzi populaţia vârstnică ajunge la o cincime din populaţia aptă de muncă, peste patru decenii, raportul va fi de unu la doi. Condiţia principală pentru a rezista în faţa unor asemenea schimbări structurale - continuarea creşterii economice la ratele actuale.

Pe o scară de la unu la zece, a abilităţii sistemelor de pensii de a face faţă schimbărilor demografice, România este printre primele locuri în rândul noilor membri din Uniunea Europeană - se arată în ultimul raport al Allianz Global Investors privind zona Europei centrale şi de Est. Suntem pe locul al treilea, după Letonia şi Estonia, mult înaintea Poloniei, Ungariei şi Cehiei.

Rezultatul poate părea surprinzător, mai ales că, după cum notează şi analiştii germani, România este "în urmă la capitolul reforma pensiilor".

Restructurarea sistemului pensiilor de stat, aşa-numitul Pilonul I, s-a produs de-abia în 2000, introducerea pensiilor private obligatorii (Pilonul II) a fost amânată pentru 2008, iar sistemul pensiilor private facultative (Pilonul III) este în curs de implementare.

Mai mult, românii au şi o politică diferită de diversificare a sistemului de pensii. Astfel, "implementarea celui de-al treilea pilon înainte de cel de-al doilea este nefericită pentru fondurile de pensii, angajaţi şi angajatori, pentru că incertitudinile din jurul celui de-al doilea pilon afectează gradul de acceptare al pensiilor voluntare", spun analiştii.

Iar "întârzierea introducerii pilonului II de pensii pune piedici în consolidarea economisirii pe termen lung. Spre exemplu, ponderea poliţelor de asigurare de viaţă este neglijabilă în portofoliile financiare, şi aşa mici ale românilor.

Asigurările de viaţă sunt doar 0,3% din PIB, comparativ cu 1,1% în Europa Centrală şi de Est. În context, este amintit că limita pentru care se acordă scutiri de taxe pentru Pilonul III este de doar 200 de euro pe an, neatractiv pentru persoanele cu venituri ridicate, adică aceia care economisesc cel mai mult din proprie iniţiativă.

Cu toate acestea, "odată ce sistemul devine operaţional, România va deveni o piaţă atractivă pentru administratorii de fonduri. Are cea mai mare populaţie după Polonia şi un enorm potenţial de recuperare a decalajelor. Dacă România reuşeşte să susţină ratele de creştere actuale, are toate şansele să devină una dintre principalele pieţe din Europa de Est".

O miză de 2,6 milioane de contribuabili

Când vine vorba de România, investitorii, mai ales cei din domeniul financiar, se uită populaţia, care rămâne şi va rămâne relativ numeroasă pentru această zonă de Europă şi la "potenţialul enorm".

Numai pentru anul viitor, la un calcul realist, studiul arată s-ar putea conta pe 2,6 milioane de partcipanţi pentru Pilonul II (angajaţii sub 35 de ani şi 50% din cei care pot participa voluntar, între 35 şi 45 de ani.
Atractivitatea unui asemenea fond de pensii va creşte, pe măsură ce contribuţia va creşte de la 2%, în 2008, la 6% în 2015.

Dar, din punctul de vedere al contribuabilului, sistemul de pensii privat obligatoriu nu garantează obţinerea unei pensii consistente. De altfel, sunt ţări mai dezvoltate, precum Cehia şi Slovenia, care nu au un asemenea pilon II.

Prognozele arată că media "ratei de înlocuire netă" în ECE la nivelul pilonilor obligatorii va fi de 73% (rata de înlocuire se calculează ca raportul dintre venitul în primul an de pensie şi venitul din ultimul an de salariu). Din păcate, raportul nu furnizează şi un calcul pentru România.

Active de 3 miliarde de euro, în 2015

Analiştii de la Allianz cred că, într-un scenariu pesimist, în care numai o parte din forţa de muncă se va putea alătura sistemului de pensii private (pilonul II şi III), activele aflate sub administrarea fondurilor de pensii vor ajunge la 482 de milioane de euro în 2010 şi la 2,9 miliarde de euro în 2015.

În cazul optimist, cu o participaţie mai mare cu 50% la pilonul II, activele ar putea ajunge la 643 milioane de euro în 2010, respectiv 3,9 miliarde în 2015. Sumele sunt relativ mici, prin comparaţie cu cele vehiculate în ţări mai mici. Spre exemplu, în Slovacia, anul trecut, activele ajungeau la 1,3 miliarde, iar în 2010 se aşteaptă să treacă de 4,2 miliarde de euro.