România, cap de pod pentru energia rusească spre Europa

Oferta mare de energie ieftină din estul Europei şi cererea ridicată din vestul continentului s-ar putea întâlni la Bucureşti Prin reabilitarea liniei de interconexiune Isaccea - Ukraina

Oferta mare de energie ieftină din estul Europei şi cererea ridicată din vestul continentului s-ar putea întâlni la Bucureşti

Prin reabilitarea liniei de interconexiune Isaccea - Ukraina Sud, construită de Ceauşescu, dar abandonată de mai mulţi ani, România ar putea ocupa o poziţie strategică pe piaţa europeană de energie. Aceasta ar asigura o capacitate uriaşă de tranzit a electricităţii către vestul deficitar în energie.

Legătura cu estul Europei este asigurată de două linii de interconexiune, construite înainte de 1989, cu punctul de plecare Isaccea. Prima este de 400 kV şi ne leagă de centrala transnistreană Cuciurgan, controlată de grupul rus Rao UES. Cea de-a doua linie de interconexiune, de 750 kV, leagă sistemul românesc cu centrala Ukraina Sud şi de acolo, mai departe, cu sistemul energetic rusesc.

Aceste două linii au o capacitate de tranzit a unei cantităţi de electricitate care ar asigura aproape o treime din consumul României. "În Europa nu mai există linii cu tensiuni mai mari de 400 kV şi capacităţi atât de mari de transport. Doar ruşii, ungurii şi ucrainenii mai au", a declarat, pentru "Adevărul", fostul preşedinte al Transelectrica, Jean Constantinescu.
Deşi are o capacitate de transport foarte mare, această linie de 750 kV, care ne-ar asigura legătura cu ruşii, nu a mai fost utilizată de vreo 10 ani, astfel încât s-a deteriorat, iar o parte din echipament a fost furat.

Interesele pentru sud-estul Europei sunt foarte mari

Investiţiile pentru reabilitarea liniei ar putea ajunge şi la 250 milioane de euro. "Ruşii ar putea să reabiliteze această linie, care ar asigura interconexiunea sistemului estic cu cel vestic, pentru că au bani. Sud-estul Europei este deficitar în energie, după închiderea centralei de la Kozlodui, aşa că interesele în această zonă sunt foarte mari", a explicat Constantinescu. Potrivit acestuia, Ukraina are excedent de energie, Rusia la fel, iar cele două state ar putea obţine preţuri mai mari pe aceste pieţe.

De altfel, în anii 2000, au existat negocieri strânse între Transelectrica, Rao UES, Ukrenergo (operatorul sistemului de transport ucrainean), RWE, E.ON şi Verbund, pentru acest proiect. Anatoli Ciubais, şeful Rao UES, a întrerupt însă negocierile exact în ultimul moment. "Au trecut şapte ani de atunci şi nu s-a mai întâmplat nimic", a spus Jean Constantinescu.

În plus, România ar avea avantajul unei noi surse de aprovizionare de energie, ţinând cont că piaţa internă este în acest moment oarecum blocată, din cauza secetei.

Botoşani şi Vaslui, următoarele "insule" de energie rusească

Mai mult, şi preţul este unul mai avantajos. "Capacitatea de transport este foarte mare şi, cel puţin pentru zona sud-est europeană, ar fi benefică diversificarea surselor de aprovizionare cu energie.

În plus, această energie s-ar putea tranzacţiona la Bucureşti (OPCOM - n.r.), dacă tot vrem să avem o bursă regională de energie în România", a adăugat fostul şef al Transelectrica.

Începând de duminică dimineaţa, România a început să importe energie de la centrala transnistreană Cuciurgan, controlată de Rao UES, gigantul energetic rusesc de stat. Aceasta pentru prima oară în ultimii 20 de ani. Contractul a fost iniţiat de Electrica şi este valabil pentru un an, cantitatea care ar urma să fie importată fiind echivalentul a jumătate din importurile totale derulate anul trecut în România.

Pentru a putea importa din Transnistria, tot judeţul Galaţi, cu excepţia Mittal Steel, a fost deconectat de la sistemul energetic românesc (aşa-numitul sistem "insulă"), fiind acum exclusiv alimentat de Cuciurgan. Şi E.ON Moldova se pregăteşte să importe din Republica Moldova, judeţele care urmează să fie deconectate, pentru a forma sisteme "insulă" fiind Botoşani şi Vaslui, a declarat, pentru "Adevărul", şeful Transelectrica, Stelian Gal.

Record pe Bursa de energie

Platforma "Piaţa pentru ziua următoare" (PZU - Bursa de energie) a înregistrat, ieri, un record de tranzacţionare, de 1,4 milioane de euro. S-a depăşit, astfel, precedentul record de 1,3 milioane de euro, înregistrat cu numai câteva zile înainte. Tendinţa de creştere din ultima perioadă arată că tot mai mulţi furnizori sunt nevoiţi să apeleze la PZU, unde preţurile sunt mai mari, ca o soluţie de avarie pentru completarea necesarului de energie electrică. Preţul mediu pentru ziua de astăzi a fost stabilit la 217 lei/MWH (tarif zi), cu 20 de lei peste preţurile de pe piaţa contractelor la termen.