"Romania poate fi considerata o economie de piata functionala"

Criteriul politic - indeplinit Ca si precedentul raport din 2002, raportul pe 2003 afirma ca Romania indeplineste criteriul politic de aderare, subliniind principalele lacune, in general probleme

Criteriul politic - indeplinit
Ca si precedentul raport din 2002, raportul pe 2003 afirma ca Romania indeplineste criteriul politic de aderare, subliniind principalele lacune, in general probleme asupra carora s-a insistat si in anii precedenti si care nu au fost inca rezolvate. Principalul aspect asupra caruia se atrage atentia in raport este abordarea "urgenta" a reformei in domeniul Justitiei si Administratiei, unde, desi in ultimul an au fost lansate unele "initiative pozitive", procesul de reforma se afla intr-un stadiu incipient. Comisia Europeana considera ca functionarii publici din Romania sunt caracterizati de "proceduri stanjenitoare", "transparenta limitata" si o capacitate redusa de executie. De asemenea, sistemul juridic necesita o imbunatatire a managementului cazurilor si a coerentei proceselor judecatoresti, precum si o mai mare transparenta. Raportul mentioneaza remanierea guvernamentala ce a avut loc in iunie 2003, cand numarul ministerelor a fost redus de la 23 la 14, subliniind insa crearea a sase posturi de ministru-delegat, functii considerate fara o baza legala, fiind de urmarit modul in care atributiile acestora vor fi puse in practica. Comisia Europeana nu trece cu vederea nici folosirea, de catre Guvern, a procedurii asumarii increderii in fata Parlamentului pentru adoptarea unor pachete semnificative de acte normative. Aceasta procedura a accelerat procesul legislativ, dar a limitat drastic posibilitatea opiniei publice si a Parlamentului de a examina minutios chestiuni considerate foarte sensibile - masurile anticoruptie, reforma juridica si reforma serviciilor publice. Potrivit raportului, Romania trebuie sa dezvolte o strategie pentru abordarea reformei in plan politic si in plan legislativ. Comisia semnaleaza "slabiciunile persistente" in pregatirea legislatiei necesare procesului de integrare, legile fiind adesea elaborate "in pripa", fara o insusire suficienta a implicatiilor bugetare, de fezabilitate si de impact, motiv pentru care acestea necesita adoptarea de amendamente. Raportul apreciaza adoptarea Legii privind transparenta si liberul acces la informatie, insa considera ca aceasta este implementata doar partial.
Coruptia - un motiv serios de ingrijorare
Un motiv de ingrijorare pentru Comisia Europeana il constituie coruptia din Romania, care "continua sa fie foarte raspandita si afecteaza toate laturile societatii". Masurile adoptate de Bucuresti in ultimul an "nu au inca un impact" si sunt necesare eforturi pentru cresterea substantiala a implementarii politicii anticoruptie ca un intreg. Pachetul de legi anticoruptie, adoptat in aprilie 2003 prin asumarea raspunderii Executivului, contine unele aspecte pozitive, dar nu a fost pregatit suficient, avand unele lipsuri. Raportul semnaleaza slabiciunile legislatiei in domeniul conflictului de interese, definirea conflictului de interese fiind limitata in special pentru politicieni. Mai mult, pachetul de legi contine si portite de scapare, cum ar fi posibilitatea transferului de active catre rude care nu se afla sub incidenta acestei legislatii. Romania are o bila alba in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, domeniu in care a facut bune progrese. Raportul apreciaza stabilirea structurilor pentru implementarea legislatiei impotriva discriminarii, precum si sanctiunile aplicate in unele cazuri de discriminare. Un alt aspect pozitiv semnalat este intarirea atributiilor detinute de oficiul Avocatul Poporului. Progresele mentionate in raportul din 2002 in domeniul reformei sistemului de protectie a copilului au continuat si noi initiative au fost luate pentru intarirea drepturilor minoritatilor nationale, se arata in documentul care apreciaza propunerile pentru modificarea Codului Penal drept "dezvoltari pozitive". Comisia Europeana considera ca este necesar ca libertatea de expresie sa fie intarita, facand referire directa la mass-media. Numarul surselor media independente cu adevarat este limitat, iar proprietarii institutiilor de media sunt supusi unor presiuni foarte mari, ceea ce are ca rezultat un anumit grad de autocenzura. Unele dintre cele mai importante companii de presa din Romania sunt profund indatorate statului, in unele cazuri "facilitatile fiscale" acordate de Ministerul Finantelor permitandu-le reesalonarea datoriilor.
Criteriul economic - satisfacator
Romania poate fi considerata o economie de piata functionala, cu conditia sa continue hotarat bunele progrese facute. In plus, este necesara implementarea viguroasa si sustinuta a programului sau de reforme structurale, pentru ca Romania sa poata face fata pe termen scurt concurentei si fortelor de piata din interiorul Uniunii Europene. Au fost inregistrate noi progrese in ceea ce priveste stabilitatea macroeconomica, in conditiile in care inflatia a continuat sa scada de la un nivel relativ ridicat, in pofida unor preturi impuse administrativ, se arata in raport. Desi privatizarea si restructurarea intreprinderilor publice s-au accelerat, domeniile energetic, minier si transporturi raman domenii-cheie in acest proces. O alta problema inca nerezolvata o constituie intarirea disciplinei financiare a intreprinderilor, Guvernului de la Bucuresti recomandandu-i-se sa adopte masuri care sa se concentreze asupra cauzelor de baza ale acumularilor continue de arierate la buget si asupra sectorului energetic. Oficialilor romani li se mai cere sa lichideze intreprinderile falimentare si sa renunte la impunerea preturilor la gazele naturale. Toate acestea ar constitui un sprijin mare in stabilirea economiei de piata functionale si in dezvoltarea capacitatii Romaniei de a face fata concurentei si fortelor de piata din interiorul Uniunii Europene, se mai spune in raport.
Adoptarea acquis-ului comunitar - pe calea cea buna
Romania a continuat sa faca progrese in adoptarea acquis-ului comunitar si este pe cale de a transpune legislatia ceruta inainte de data planificata a aderarii, cu conditia mentinerii actualului ritm al progreselor. Din cauza slabiciunii procesului legislativ, legislatia transpusa este de calitate incerta si, in unele cazuri, vor fi necesare revizuiri inainte ca legea sa fie implementata. In domeniul pietei interne, Romania a continuat sa faca progrese in transpunerea legislatiei specifice in domeniul liberei circulatii a bunurilor si a achizitiilor publice. O atentie deosebita trebuie acordata pentru dezvoltarea capacitatii de a administra achizitiile publice, in domeniul alimentar si in privinta normelor de securitate alimentara. Progresele in domeniul liberei circulatii a persoanelor au fost limitate si eforturi suplimentare trebuie sa se concentreze asupra pregatirilor pentru aplicarea acquis-ului in domeniul recunoasterii reciproce a calificarilor profesionale. Au continuat eforturile pentru identificarea obstacolelor ce exista in calea liberei circulatii a serviciilor - cu toate acestea insa doar cateva restrictii au fost indepartate. In timp ce alinierea la legislatia asupra liberei circulatii a capitalului progreseaza in mod constant, sunt necesare eforturi mai mari pentru a imbunatati sistemul de plati si lupta impotriva spalarii de bani. S-au inregistrat progrese si in domeniul transpunerii acquis-ului in domeniul agricol, ca si la restructurarea sectorului agricol. Aplicarea legislatiei este, insa, impiedicata de capacitatea limitata de management si de administrare. Romania a facut progrese si in domeniul transpunerii acquis-ului in materie de transporturi, ca si in privinta crearii structurilor administrative cerute, insa siguranta maritima ramane o problema. Romania a facut unele progrese in domeniul legislatiei impozitarii, insa acum trebuie acordata o atentie speciala modernizarii administratiei sistemului de taxare, precum si imbunatatirii sistemelor IT. Progrese legislative au fost facute si in majoritatea domeniilor justitiei si afacerilor interne, in special in privinta migratiei, crimei organizate, luptei impotriva spalarii de bani si cooperarii judiciare in chestiuni civile. In orice caz, capacitatea de aplicare a acestei legislatii a ramas slaba in aproape toate domeniile, iar Romania trebuie sa-si intensifice eforturile de a dezvolta capacitatea administrativa si cooperarea intre agentii. Progrese au fost facute si in domeniul vamal, desi eforturi suplimentare trebuie facute pentru eradicarea coruptiei in cadrul Administratiei Vamilor.