România poate cheltui 2,5 miliarde de euro de la UE în anul 2008

Toate cele şapte Programe Operaţionale Sectoriale sunt aprobate de Bruxelles, iar ghidurile de accesare vor fi gata în câteva zile România va fi beneficiar net al fondurilor europene,

Toate cele şapte Programe Operaţionale Sectoriale sunt aprobate de Bruxelles, iar ghidurile de accesare vor fi gata în câteva zile

România va fi beneficiar net al fondurilor europene, iar proiecţia de absorbţie a banilor din aceste surse pentru anul 2008 este de 2,5 miliarde de euro. Ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, a anunţat ieri că România a primit deja, în acest an, aproape 400 milioane de euro din fonduri structurale.

Per total, în 2007, România va primi de la UE circa 1,5 miliarde de euro din fonduri structurale şi din cele de preaderare, ca şi prin facilitatea Schengen, şi va contribui la bugetul comunitar cu 1,1 miliarde de euro.

Pentru comparaţie, în primul an de la aderare, "Polonia a absorbit doar 0,02 procente din fondurile aferente primului an, Ungaria - 1%, Lituania 1,5%, iar Slovenia nu a absorbit nimic", a exemplificat Vosganian, arătând că "există prea mult pesimism în privinţa absorbţiei fondurilor structurale".

Angajamentele României, îndeplinite

Până acum, "România şi-a îndeplinit toate angajamentele privind fondurile structurale. Chiar şi reprezentanţii Comisiei Europene au remarcat aceste lucruri", a menţionat Varujan Vosganian, în deschiderea unui seminar pe tema fondurilor structurale, organizat de FinMedia şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, sub patronajul Ministerului Economiei şi Finanţelor.

Programele Operaţionale Sectoriale (POS) au fost aprobate din 2005, iar Cadrul Strategic Naţional de Referinţă a fost transmis CE la 30 ianuarie 2007. La 25 iulie, acesta a fost aprobat de Comisie, iar ulterior au fost aprobate primele cinci POS-uri din 2007.

Companii credibile, în locul autorităţilor

Între timp, câteva proiecte pentru accesarea fondurilor structurale au fost deja depuse la Ministerul Mediului şi cel al Dezvoltării, urmând ca ulterior să fie transmise şi de la Ministerul Transporturilor. "Ultimele două Programe Operaţionale Sectoriale au fost aprobate în urmă cu câteva zile. Ghidurile sunt aproape finalizate", a precizat Vosganian.

El a adăugat însă că slăbiciunile instituţionale ale autorităţilor sunt legate de abilitatea de a concepe programe care să fie credibile la Bruxelles. "În România nu există expertiză suficient de puternică pentru conceperea proiectelor. Este necesar să începem să lucrăm cu companii străine credibile", a menţionat Vosganian.

Sprijin suplimentar pentru beneficiarii ISPA

Beneficiarii de proiecte ISPA care au fost afectaţi de evoluţia cursului leului vor primi fonduri suplimentare de la buget pentru a-şi putea susţine proiectele începute şi neterminate, a mai spus ministrul Varujan Vosganian.

El a amintit că "în guvern am hotărât să oferim un plafon de până la 500 milioane de euro pentru a completa finanţarea la proiectele ISPA începute şi neterminate".

Potrivit ministrului, vor beneficia de aceste fonduri în special constructorii care nu şi-au putut continua activitatea din cauza deprecierii leului. Însă proiectele care vor beneficia de fonduri suplimentare "vor fi foarte atent monitorizate", a avertizat Vosganian.

Competitivitatea muncii, pe ultimul loc în Europa

Cu toate că industria a înregistrat ritmuri de creştere de 6% anual, în ultimii ani, competitivitatea muncii în România este de peste opt ori mai mică decât în ţările Uniunii Europene. Estimarea aparţine preşedintelui Asociaţiei pentru Studii şi prognoze Economico-Sociale, Constantin Boştină.

Potrivit acestuia, în industria lemnului din România, productivitatea este de circa 11.000 euro/angajat, iar în industria IT nivelul de competitivitate este de 46.300 euro.

În acelaşi timp, în ţările UE, un angajat din industria lemnului produce echivalentul a 97.000 euro, iar unul din industria IT realizează 379.000 euro.

"Punctele slabe ale industriei prelucrătoare sunt nivelul scăzut al productivităţii, foarte mic faţă de cel din ţările UE, dar şi consumul ridicat de materii prime şi energie", a explicat Boştină. Consumul de materii prime şi energie este cu circa 20% mai ridicat decât în celelalte ţări al UE.

Constantin Boştină consideră că ponderea cea mai mare a valorii adăugate în PIB, din cele 23 ramuri ale industriei prelucrătoare, o reprezintă industria alimentară, de bături şi tutun. România deţine zone cu parcuri industriale, favorizante pentru industria prelucrătoare, precum şi forţa de muncă bine calificată, dar aceasta nu se va mai putea menţine mult timp de acum încolo.