"România are parte de o aderare la mâna a doua"

Raportul comisarului Olli Rehn i-a nemulţumit cel mai tare pe politicienii ecologişti (Verzi) din Parlamentul European. Aceştia au insistat ca acest ultim raport al Comisiei privind stadiul

Raportul comisarului Olli Rehn i-a nemulţumit cel mai tare pe politicienii ecologişti (Verzi) din Parlamentul European. Aceştia au insistat ca acest ultim raport al Comisiei privind stadiul pregătirii României să nu confirme data de 1 ianuarie 2007 ca dată a aderării României şi Bulgariei. Liderul Verzilor din PE, Daniel Cohn Bendit, fost conducător al revoltelor studenţeşti din Franţa în 1968, a explicat pentru Adevărul de ce aderarea României în 2007 supără.
- De ce aţi criticat decizia Comisiei Europene de a confirma României în raport data de 1 ianuarie 2007 ca termen al aderării la UE?
- Am criticat în primul rând Parlamentul European şi felul în care se face politică acolo. Este total lipsit de sens că PE a aprobat aderarea în urmă cu un an, iar acum, când avem un raport care arată că România şi Bulgaria mai au probleme, PE nu poate influenţa decizia CE.
- Cum aţi primit raportul comisarului Rehn pentru România şi Bulgaria?
- Pentru mine, raportul ar fi fost bun dacă CE nu ar fi confirmat data de 1 ianuarie 2007 ca dată a aderării. Acest lucru se poate întâmpla peste şase luni sau un an, pentru că sunt multe probleme pe care România şi Bulgaria trebuie să le mai rezolve. În primul rând trebuia verificat dacă reformele făcute de cele două ţări se văd concret în societate, dacă legile europene au fost implementate. În plus, trebuia văzut dacă UE este capabilă să-şi reformeze propriile instituţii pentru a putea absorbi două noi state.
- Spuneaţi, imediat după prezentarea raportului în PE, că aderarea României aduce cu sine pericolul unui aflux de imigranţi spre statele UE?
- Graniţele României permit intrarea ilegală a imigranţilor, iar tot mai mulţi români lucrează în UE, ţara dvs confruntându-se cu o lipsă de forţă de muncă. UE spune, pe de o parte, DA aderării, nediscriminării, iar pe alta este foarte sceptică privind accesul liber al muncitorilor români în statele UE. Este deci o aderare de mâna doua, dar nimeni nu are curajul nici să spună, nici să asculte că nu va exista un acces liber al românilor pe piaţa muncii europene.
- Nu reprezintă "clauzele de salvgardare" din raport o garanţie pentru europeni?
- Clauzele sectoriale din raport sunt o greşeală. România are nevoie de banii europeni să poată continua reformele, iar singurele "măsuri de siguranţă " menţionate în documentul CE prevăd tăierea acestor fonduri. Total greşit. Când o ţară nu a reuşit să-şi rezolve toate problemele şi are nevoie de ajutor, nu-i tai fondurile. De aceea, era logic pentru mine ca UE să nu confirme acum 2007 ca dată a aderării, dar să ofere o mai mare susţinere financiară şi asistenţă pentru finalizarea reformelor din România. Este interesul UE ca ţara să se poată integra în structurile sale.