Romania orfana

Un eveniment de o gravitate fara precedent a aparut in drumul Romaniei spre Europa: Comisia Europeana a avertizat guvernul de la Bucuresti ca va bloca aderarea la UE si va suspenda acordarea de

Un eveniment de o gravitate fara precedent a aparut in drumul Romaniei spre Europa: Comisia Europeana a avertizat guvernul de la Bucuresti ca va bloca aderarea la UE si va suspenda acordarea de fonduri nerambursabile daca Romania nu va pune capat exportului de copii pentru adoptii. Intr-o scrisoare semnata de comisarul european pentru Extindere, GUnter Verheugen, guvernul Nastase a fost avertizat ca nu a reusit sa indeplineasca "criteriile politice" privind drepturile omului necesare pentru aderarea la UE. Scrisoarea, fara precedent in relatiile Europei cu un stat candidat, ameninta nu doar cu suspendarea ajutoarelor financiare, ci se refera si la necesitatea rambursarii fondurilor deja cheltuite de Bucuresti pentru problemele copiilor, fonduri cifrate la peste 60 milioane de euro. Marti, baroana Emma Nicholson, raportor pentru Romania al Parlamentului European, si parlamentarul Arie Oostlander au recomandat Comisiei de Afaceri Externe a forului european suspendarea negocierilor de aderare a Romaniei la UE. Motivul il constituie incalcarea moratoriului in privinta adoptiilor internationale impus de Europa Romaniei in iunie 2001, prin trimiterea a 105 copii spre adoptie in Italia. Daca lucrurile ar fi ramas aici, criza ar fi putut fi dezamorsata. Comisia de Afaceri Externe a Parlamentului European ar fi trebuit sa voteze propunerea celor doi pe 19 februarie, iar in perioada 8-11 martie Parlamentul, in ansamblul sau, ar fi trebuit sa fie de acord cu el. Dar chiar si asa, decizia nu ar fi avut urmari practice, ea fiind doar un vot de blam la adresa guvernului de la Bucuresti. Si asta fiindca Parlamentul European are, deocamdata, doar un statut consultativ. Comisia Europeana nu parea deloc permeabila la argumentele celor doi parlamentari europeni. De ieri incepand, scrisoarea trimisa de aceasta guvernului de la Bucuresti schimba radical lucrurile. Emma Nicholson, parlamentar european, si-a dedicat viata protectiei si ajutorarii copiilor din lumea intreaga. In ultimul deceniu, ea s-a dedicat copiilor din orfelinatele din Romania. Intotdeauna, remarcile ei au deranjat guvernele de la Bucuresti. De-a lungul timpului, unii nu au ezitat s-o acuze ca are interese pecuniare in adoptiile de copii sau ca face trafic cu organe. Lady Nicholson nu s-a lasat intimidata si a impus guvernului Nastase, in iunie 2001, un moratoriu in privinta adoptiilor internationale. Baroana a constatat ca din cauza acestora si a unui sistem judiciar profund corupt orfelinatele ramaneau pline cu copii de vanzare, indiferent ce eforturi locale si internationale s-ar fi depus. Retelele mafiote implicate in adoptii castigau peste 50.000 de dolari de fiecare copil exportat. Masura a lovit interese puternice din Romania, dar rezultatele s-au vazut imediat. Numarul copiilor din orfelinate a scazut semnificativ, iar situatia celor ramasi s-a imbunatatit considerabil. De la bun inceput, moratoriul nu a provocat doar nemultumirea interna, ci si mari dispute internationale. Statele Unite au cerut oficial Romaniei, de mai multe ori, reluarea adoptiilor internationale. Adesea, cand presiunile deveneau prea mari, Serban Mihailescu, fostul secretar al Guvernului, le spunea americanilor: "Mergeti sa vorbiti cu baroana", si lucrurile se linisteau ca prin farmec. In afara de SUA, si unele state europene au fost nemultumite de moratoriu, intre acestea Italia, Franta si Spania. Toate aceste presiuni pot fi intelese si pot fi analizate. Problema este ca Romania a semnat un document in care se angajeaza sa nu dea pentru o perioada copii la export. Or, in lumina relatiilor de prietenie dintre Nastase si Berlusconi, si a faptului ca Italia a detinut, in ultimele sase luni ale anului trecut, presedintia UE, 105 copii au fost trimisi in Peninsula. Premierul Nastase recunostea ca s-au facut presiuni la nivel de sefi de stat si de guvern si ca nu s-a dat curs decat adoptiilor aflate deja "pe conducta". Si totusi, intr-un stat de drept, nimeni nu ar fi trebuit sa fie mai presus de lege, nici chiar premierii sau presedintii din alte state. Chiar si in aceasta situatie, criza actuala ar fi putut fi evitata. Atunci cand Arie Oostlander a cerut suspendarea negocierilor de aderare cu Romania, "din cauza coruptiei generalizate si lipsei de independenta a Justitiei", faptul nu a fost tratat cu intelegere si decenta. Partidul de guvernamant a uitat ca si la Bucuresti exista un Parlament in care tot felul de indivizi sunt liberi sa spuna - si-o fac din plin - ce vor. Europenii au luat exemplu de la Bucuresti si au facut un parlament la Bruxelles, unde, iata, au si ei voie sa vorbeasca... De la sediul din Baneasa al PSD s-a proferat insa un suvoi de enormitati la adresa lui Oostlander: ba ca omul, fiind raportor special pentru Turcia si intristat de faptul ca Ankara nu va fi admisa prea curand in UE, doreste sa blocheze si aderarea Romaniei, ba ca e crestin-democrat si e suparat ca PNTCD-ul nu a mai intrat in Parlament, ba ca are interese politice la el acasa, in Olanda, unde vrea sa se aleaga. Oostlander a fost insa sustinut de lady Nicholson. Adoptiile din Romania au atras atentia asupra situatiei grave din Justitie si Administratie. Impactul celor doi parlamentari europeni asupra Comisiei Europene a scapat cu totul atat vajnicei diplomatii romanesti, cat si parlamentarilor damboviteni plecati urgent sa lamureasca lucrurile la Bruxelles. Sigur ca suspendarea negocierilor de aderare cu Romania ar fi, in fond, nedreapta, ineficienta si neconforma cu spiritul european al tolerantei si intelegerii. Faptul ar avea pentru tara noastra consecinte grave din toate punctele de vedere: de la libera circulatie a romanilor prin Europa si pana la investitii straine, comert exterior (doua treimi se desfasoara cu statele UE) si miliardul de euro nerambursabil pe care Romania il primeste anual de la Bruxelles. Stabilitatea politica si economica a Romaniei ar fi pusa in pericol intr-un moment in care este si interesul Europei ca granita sa de Est sa ramana stabila, democratica, si sa devina mai puternica economic. Si asa este foarte grav ca din 12 state candidate la aderare, din care 10 vor intra in UE la 1 mai anul acesta, doar in cazul Romaniei s-a vorbit despre suspendarea negocierilor de aderare. Si asta nu din cauza a ceea ce ne temeam cel mai mult - starea economiei -, ci din cauza incapacitatii de a respecta documente deja semnate, de a dovedi ca Romania e un stat de drept aflat sub domnia legii. Joaca de-a adoptiile internationale risca astfel sa lase Romania orfana.