"România are nevoie de o companie energetică puternică"

Statul ar trebui să păstreze controlul asupra ultimelor trei filiale rămase în portofoliul Electrica, consideră directorul general al companiei, Corneliu Stan. El a declarat, într-un

Statul ar trebui să păstreze controlul asupra ultimelor trei filiale rămase în portofoliul Electrica, consideră directorul general al companiei, Corneliu Stan. El a declarat, într-un interviu acordat ziarului "Adevărul" că, la fel ca alte ţări, România trebuie să aibă o companie integrată puternic în domeniul energiei.

Adevărul: Cum a evoluat nivelul investiţiilor de când aţi început privatizarea filialelor?

Corneliu Stan: În 2004 au fost investite din surse proprii în jur de 80-90 milioane de euro, iar în 2005 nivelul a crescut la 100 milioane de euro. În 2006 s-a adoptat o altă soluţie: pe lângă surse proprii, s-a venit cu credit-furnizor şi atunci investiţiile au început să crească la 140 milioane de euro, iar anul acesta cred că vor fi în jur de 180 milioane de euro.

- Vorbiţi de investiţii la nivelul tuturor filialelor?

Sunt investiţii ale Electrica per ansamblu, privită ca un holding. Pentru următoarea perioadă de reglementare 2008-2012, i-am transmis Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) planurile noastre de investiţii în reţele, în valoare de 650 milioane de euro. Dar strategia noastră este să le depăşim, să ajungem la 850 milioane de euro.

- O să vă fie recunoscute aceste investiţii suplimentare în tarife?

Sunt investiţii pe care le fac. Că ANRE nu o să mi le recunoască în tarife nici nu mă interesează. Important este că fac investiţii. Începând cu 2008, voi schimba politica firmei şi vom acorda atenţie mai mare modernizărilor. Vom pleca de la consumator înspre sursă cu tot ce înseamnă modernizare, pentru că defectele multe sunt aici.

- V-au plecat angajaţi la marile companii străine?

Aproape toţi furnizorii din România, străini sau nu, au cel puţin un om de la noi, de la furnizare. Luaţi din aparatul central sau din altă filială. Cred că avem plecaţi vreo 30 de angajaţi.

- Ce planuri aveţi pe producţia de energie?

Vrem cel puţin 100 MW în microhidrocentrale. Trebuie să scoată şi Hidroelectrica la vânzare nişte loturi. Când o va face, vom analiza. Dacă sunt numai centrale sub un MW, s-ar putea să nu ne intereseze şi atunci construim. Apoi mai avem un proiect de producţie a energiei eoliene. Dorinţa noastră este să avem circa 100 MW.

- Au fost aprobate în AGA aceste planuri de investiţii?

Sigur. 300 de milioane pentru cele două investiţii, microhidrocentrale şi eoliene, pe trei ani de zile (2008-2010). Practic, la sfârşitul lui 2010 ar trebui să fie gata eolienele, iar microhidrocentralele, să zicem, în 2011.

- Vă mai gândiţi la asocierea cu un producător termo de pe piaţă?

Ne gândim la asocierea şi cu alţi distribuitori - Enel, E.ON, CEZ - sau cu producători să investim în termocentrale. Avem mai multe discuţii, să retehnologizăm un grup sau două. Ne orientăm mai ales către complexurile energetice.

- Ce date despre vechimea reţelei aveţi?

Sunt anumite zone în care ştii exact vechimea reţelei. Dar modernizările în reţea s-au făcut pe bucăţi. Sunt reţele şi de 30 de ani, şi de 35 de ani vechime. E o muncă fantastică să faci o statistică. Exact ca la o maşină, îi schimbi mereu anumite piese. Ştim însă exact unde avem de intervenit, pentru că vedem în contabilitate porţiunile modernizate, dar şi în funcţie de avarii.

- Vă mulţumeşte ideea de a intra într-un holding energetic de stat?

Da, vom face o companie puternică. Nu reprezintă un vechi Conel sau Renel, pentru că eu cu acela nu sunt de acord. Dar dacă se iau părţi de producţie şi se unesc cu distribuţia, devii o companie puternică. Până la urmă, România nu trebuie să aibă o companie de acest fel? Aţi văzut ponderea banilor cum a crescut - ai fonduri, faci credite. Există alte posibilităţi acum…

- Deci nu se mai privatizează ultimele trei filiale de distribuţie?

În mod normal nu ar trebui. Din punctul meu de vedere ar trebui făcută compania de stat, lăsată doi-trei ani să se liniştească, apoi o listezi la Bursă. Să rămână controlată de stat şi astfel stăpâneşti şi preţul, pentru că ştii cu cât se produce, care sunt costurile. Eu sunt de acord. Dar v-am spus: nu Conel, pentru că ar însemna o nebunie şi cred că a fost aruncată special în piaţă.

Electrica în cifre

Procesul de privatizare a distribuţiilor de electricitate a început în 2004. Ultima vândută din cinci a fost Muntenia Sud, în vara acestui an. Pentru 67,5% din acţiunile companiei, italienii de la Enel au oferit 820 milioane de euro, de peste două ori mai mult decât au valorat cumulat pachetele majoritare (51%) ale celorlalte patru filiale vândute anterior, adică 379,8 milioane de euro.

Vânzarea a patru din filialele sale de distribuţie şi furnizare (Oltenia, Banat, Dobrogea şi Moldova) i-a adus companiei Electrica în conturi puţin peste 172 milioane de euro. O sumă infimă dacă luăm în calcul profiturile de zeci de milioane de euro obţinute acum de aceste firme. O parte din aceşti bani au fost deja cheltuiţi, spune directorul general al companiei, iar restul aşteaptă să fie investiţi.

Dacă la începutul anului viitor Electrica Muntenia Sud, "perla" distribuţiilor de electricitate, va trece definitiv în mâinile Enel, în portofoliul Electrica mai rămân trei filiale: Transilvania Nord, Transilvania Sud şi Muntenia Nord. Acestea îi asigură Electrica o cotă pe piaţa de furnizare de circa 30%, suficient cât să rămână un jucător puternic.