România este ca o maşină condusă de doi şoferi

Fostul preşedinte al PNL, Valeriu Stoica, a explicat, pentru Adevărul, câteva dintre punctele de rezistenţă ale proiectului său de revizuire a Constituţiei, document lansat joi. Un preşedinte

Fostul preşedinte al PNL, Valeriu Stoica, a explicat, pentru Adevărul, câteva dintre punctele de rezistenţă ale proiectului său de revizuire a Constituţiei, document lansat joi. Un preşedinte atotputernic sau un premier "locomotivă electorală", după sistem german, atribuţii distincte pentru cele două Camere ale Parlamentului sau un Legislativ "comasat" şi teoretic mai eficient, autonomie locală în cadrul actualei împărţiri administrativ-teritoriale sau regiuni de tip european în cadrul unui stat unitar - sunt doar câteva dintre temele lansate de Valeriu Stoica pentru a fi "disecate" de către societatea civilă şi politicieni.
- Domnule Stoica, proiectul dvs. de revizuire a Constituţiei vizează, în principal, reglementarea relaţiei instituţionale dintre preşedinte şi premier?
- Nu în principal. Este doar unul dintre aspecte. Există mai multe opţiuni fundamentale pe care noi, românii, trebuie să le facem pentru a avea un sistem instituţional mai performant.
- Pe înţelesul cetăţeanului: aşa cum o maşină nu poate fi condusă de doi şoferi în acelaşi timp, tot aşa România nu poate fi condusă de o putere executivă în care, în permanenţă, are loc lupta pentru supremaţie între preşedinte şi primul-ministru. Această luptă va exista atâta timp cât va exista actuala Constituţie. Sub acest aspect, România este ca o maşină condusă de doi şoferi, în care unul trage de volan în stânga, iar altul în dreapta.
- Sunteţi adeptul regimului politic parlamentar, în care şeful statului este ales de către Legislativ?
- Opţiunea mea este în favoarea republicii parlamentare, dar nu decid eu această chestiune. Într-o republică parlamentară, primul-ministru devine un om foarte puternic. Important este că se rezolvă această tensiune permanentă între funcţia prezidenţială şi funcţia de prim-ministru.
- Credeţi că românii s-ar putea obişnui cu ideea că nu-şi vor mai putea alege direct preşedintele?
- În momentul actual, preşedintele este ales prin vot universal, dar puterile lui sunt limitate, având atribuţii numai în domeniul politicii externe şi al apărării. Românii îi dau votul crezând că el va putea să rezolve şi problemele sănătăţii, şi problemele învăţământului, şi problemele administraţiei, şi pe cele ale justiţiei, dar, în realitate, preşedintele are atribuţii de guvernare foarte limitate.
- Aş vrea să lămuriţi chestiunea autonomiei locale la care face trimitere proiectul dvs.
- Eu pun accentul - în mod repetat şi nu întâmplător - pe ideea păstrării caracterului unitar al statului român. Însă alta este problema organizării teritoriale. Trebuie să vedem dacă judeţele mai corespund actualei faze de dezvoltare a României şi mai ales dacă ele mai corespund sistemului european de organizare la nivel teritorial. Soluţia administrativ-teritorială a regiunilor este imperios necesară.
- Aveţi susţinerea politică necesară în PNL pentru demersul dvs. legislativ?
- Proiectul este primit bine de specialişti, este primit bine la baza partidului, dar la vârful PNL am observat o reacţie pe care am şi acuzat-o. Partea proastă este că aceia care conduc partidul nu au niciun proiect, ci lansează prostii.
- Vă referiţi la propunerea de retragere a trupelor româneşti din Irak.
- Da, da, da. Ce a făcut ministrul apărării acolo - şi văd că premierul îl apără în continuare - este o dovadă de diletantism cras. Nu confunzi structurile statului cu structurile de partid şi nu faci propuneri de partid în numele statului.