Şi România luptă cu încălzirea globală

Strategia de mediu a autorităţilor române se axează pe "înverzire", eliminarea cianurilor din minerit şi reducerea consumului energetic. Schimbările climatice devin pe zi ce trece un subiect

Strategia de mediu a autorităţilor române se axează pe "înverzire", eliminarea cianurilor din minerit şi reducerea consumului energetic.

Schimbările climatice devin pe zi ce trece un subiect tot mai important pe agenda de lucru a tuturor statelor din lume. Capital electoral sau nu, mediul înconjurător dezlănţuie dispute, generează conferinţe naţionale sau internaţionale, ameninţă cu falimentul mari companii poluatoare, aduce biruri noi sau lansează programe de salvare.

România se arată, la rândul său, preocupată de schimbările climatice, de încălzirea globală şi declară pentru prima oară, prin vocile guvernanţilor săi, că nu-i de glumit cu natura dezlănţuită.

Camera Deputaţilor împreună cu Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a prezentat în cadrul celei mai importante conferinţe de mediu de până acum, organizată la Bucureşti, în sala Nicolae Bălcescu de la Palatul Parlamentului, programe şi strategii împotriva schimbărilor climatice. Specialişti români pe probleme de mediu au prezentat scenarii climatice care arată că ţara noastră se va confrunta cu creşteri ale temperaturii medii anuale, cu inundaţii, secetă şi chiar deşertificări.

Ca şi în alte ţări din regiune, şi în România au existat şi vor exista din ce în ce mai des fenomene meteo extreme, iar resursele de apă se află deja în pericol. Autorităţile din România au luat atitudine, pentru prima oară în cadrul unei conferinţe la care au participat politicieni, membri ai legislativului şi academicieni, faţă de catastrofele climatice ce s-ar putea produce, dacă fenomenul încălzirii globale nu va fi analizat şi tratat cu maximă seriozitate.

În cadrul acestui eveniment au fost prezentate măsuri viabile de adaptare şi reducere a impactului schimbărilor climatice, iar specialiştii şi reprezentanţii instituţiilor guvernamentale, prezenţi la conferinţă, au elaborat planuri şi strategii comparabile cu cele de la nivel european.

România, corigentă la Mediu

Ministrul mediului şi dezvoltării durabile, Atilla Korodi, a deschis sesiunea de lucrări a conferinţei cu avertismentul că România nu stă deloc bine la capitolul mediu. Korodi a spus că "datele pe care ni le oferă specialiştii nu sunt tocmai optimiste. Astfel la nivel global, 11 din ultimii 12 ani au fost printre cei mai calzi din şirul de date înregistrate după anul 1850.

Temperatura globală va înregistra creşteri de la 10 C până la 6,30 C, până în anul 2000, iar nivelul mării va creşte cu valori cuprinse între 19 şi 58 de centimetri, până la aceeaşi dată." Ministrul Korodi a avertizat că "deşi concentraţia de gaze cu efect de seră în atmosferă ar putea să se stabilizeze până în anul 2100, modificările climei se vor perpetua şi după secolul XXI, iar nivelul mării va continua să crească din cauza expansiunii termice a apei.

Totodată, la nivelul Europei Centrale şi de Est se prognozează o evidentă descreştere a precipitaţiilor, îndeosebi vara, deci un deficit pluviometric care va afecta, în principal agricultura, populaţia şi ecosistemele. Se vor intensifica frecvenţa şi intensitatea fenomenelor meteorologice extreme, cum sunt furtunile, tornadele şi uraganele."

Debitul apelor, în scădere

Prima plenară a conferinţei a tratat subiectul fenomenului schimbărilor climatice din România, iar directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Mircea Sandu, a prezentat perspectiva meteorologică a anului 2008. Scenariile climatice au fost prezentate în detaliu de doctor Aristiţa Busuioc, şeful Secţiei Climatologie.

În continuarea plenarei s-au purtat discuţii despre conceptul de adaptare la efectele schimbărilor climatice, despre influenţa schimbărilor climatice asupra resurselor de apă, despre agricultură, cât şi despre serviciile de apă şi canalizare. Philip Weller, secretarul executiv al Comisiei Internaţionale de Protecţie a Fluviului Dunărea, a prezentat, la rândul său, activităţile destinate promovării măsurilor de adaptate şi reducere a efectelor climatice în bazinul Dunării.

În partea a doua a conferinţei, au fost aduse în discuţie măsurile de adaptare la schimbărilor climatice şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Măsurile de adaptare pe termen scurt în domeniul gospodăririi apelor au fost prezentate de Marius Postelnicescu, directorul general al Administraţiei Naţionale Apele Române.
De la vorbe la fapte

Programele de reîmpădurire şi valorificare a potenţialului hidroenergetic, ca o contribuţie semnificativă la dezvoltarea durabilă, au fost, de asemenea, puncte fierbinţi, atinse de către specialişti. Măsurile de adaptare a agriculturii româneşti la noile condiţii climatice şi lansarea codului de atitudini pentru fermieri, lansat în cadrul proiectului ACCRETe, au fost prezentate, şi ele, ca măsuri de adaptare şi de reducere a influenţelor nefaste pe care le vor avea modificările climatice în ţara noastră.

Conferinţa a reprezentat o premieră pentru Romania, deoarece la acest eveniment au participat, împreună, specialişti şi oameni politici interesaţi de soarta mediului înconjurător din Romînia, cât şi de măsurile care vor ajuta la reducerea impactului schimbărilor climatice.

Aerul condiţionat măreşte efectul de seră

Sistemul hidroenergetic din România s-ar putea, din nou, să nu facă faţă caniculei care, şi în această vară, ameninţă România, deoarece nu este adaptat unor astfel de încercări. "Anul trecut oamenii, ca să aibă un habitat normal, au folosit aparate de aer condiţionat. Sistemul energetic nu a fost pregătit şi nu a putut să facă faţă unor astfel de cerinţe.

S-ar putea ca şi în acest an să avem pene de curent, drumuri surpate sau creşteri foarte mari de preţuri la produsele agricole", a spus Atilla Korodi, ministrul mediului, în cadrul conferinţei de mediu de la Palatul Parlamentului. Ministrul mediului a mai spus că în perioade de secetă resursele de apă nu sunt suficiente pentru a menţine în funcţiune centrala de la Cernavodă.

Acest fapt ar putea conduce la folosirea energiei termo, care este dăunătoare mediului. În fiecare an, când sunt semnale de secetă, pentru centrala de la Cernavodă se elaborează planuri speciale pentru ca aceasta să fie menţinută în funcţiune, a mai spus ministrul mediului.

Centrala nu poate funcţiona dacă nu este menţinut un debit minim al apelor Dunării, iar în condiţii de secetă, care, din fericire în acest an nu vor fi atât de aspre, cotele apelor scad. Dacă schimbările climatice nu vor fi gestionate corespunzător, România se supune unor riscuri mari, printre care se numără şi închiderea acestei centrale. Generarea energiei termice, ca mijloc de a furniza electricitate sau căldură, va duce inevitabil la creşterea emisiilor de gaze de seră.

Ce plănuiesc guvernanţii pentru protecţia mediului

Participanţii la conferinţa de mediu au spus că vor lua măsuri de adaptare şi reducere a impactului schimbărilor climatice. Lucia Ana Varga, secretar de stat în Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, a declarat în cadrul conferinţei că "în ceea ce priveşte inundaţiile, am demarat proiectul reconstrucţiei ecologice a Luncii Dunării şi Deltei Dunării.

S-au alocat 20 de milioane de euro, încă de anul trecut. Iar pentru întregul bazin hidrografic există proiecte de aproximativ 200 de milioane de euro.

Ne-am schimbat abordarea, nu mai urmărim să facem îndiguiri, ci să lăsăm mai mult spaţiu pentru râu. Anul acesta sperăm să putem finaliza şi cinci baraje. Ar fi primele după 1989 şi, în felul acesta, vom crea rezerve de apă pentru industrie, agricultură şi populaţie". Varga a mai spus că se lucrează şi la legea spaţiilor verzi şi a amintit şi programul iniţiat anul trecut: "Lucrăm la legea spaţiilor verzi, sperăm să obţinem ca viitoarea formă a legii să interzică distrugerea acestora.

Anul trecut am acordat 60 de milioane de lei pentru 102 parcuri, anul acesta avem pregătite alte 60 de milioane şi am primit deja 13 proiecte". Paricipanţii la conferinţă au mai spus că se lucrează şi la diverse strategii pentru securitatea energetică, sunt luate serios în calcul reîmpăduririle, iar interzicerea folosirii cianurilor în minerit constituie un punct serios pe agenda de lucru a Legislativului.