Romania importa tot mai multe alimente

Romania are un potential agricol semnificativ si un avantaj comparativ al resurselor naturale si a fost un exportator traditional de produse agricole pana in 1990. O analiza a comertului agricol

Romania are un potential agricol semnificativ si un avantaj comparativ al resurselor naturale si a fost un exportator traditional de produse agricole pana in 1990. O analiza a comertului agricol romanesc in perioada de dupa 1990 releva o schimbare considerabila a pozitiei pe pietele agricole internationale, din exportator net de produse agricole in importator net, cu un deficit de peste 5 miliarde de dolari in ultimii 13 ani. Situatia releva un declin accentuat, ca urmare a scaderii productiei agricole pe fundalul reformelor structurale ale proprietatii agricole si ale cresterii cererii interne pentru produse alimentare diverse si de calitate superioara. In perioada analizata, pot fi distinse trei etape in comertul agricol de tranzitie. Astfel, intre 1990-1993, se consemneaza o perioada de declin puternic si o balanta comerciala negativa, intre 1994 si 1999 se constata o usoara redresare a balantei comerciale agricole, urmata de o noua deteriorare in perioda 2000-2001, fenomen ce se constata si in prezent. Ponderea exporturilor agricole romanesti in totalul exporturilor se mentine la cote scazute, intre 3,3 la suta si 8 la suta (spre comparatie, Ungaria, care are o contributie a agriculturii in PIB de doar 5 la suta si o pondere a exportului de produse agroalimentare de peste 20 la suta din total). Discrepanta intre potential si rezultate in ceea ce priveste comertul cu produse agricole si balanta acestuia este si mai relevanta daca se ia in considerare faptul ca 41 la suta din forta de munca este ocupata in mediul rural, iar ponderea agriculturii in Produsul Intern Brut al Romaniei este de peste 11 procente. O analiza a cauzelor care determina foarte slaba competitivitate a produselor agroalimentare romanesti pe piata externa, dar si a acoperirii necesarului de consum din import, in unele cazuri cu preponderenta, presupune luarea in considerare a unui complex de factori interni si externi. Daca vorbim de evaluari cantitative, trebuie spus ca in ceea ce priveste deficitul comercial al balantei agricole se pot mentiona cativa factori interni care au afectat si afecteaza productia si comercializarea produselor agricole, precum structura fragmentata a exploatatiei agricole si incertitudinea productiei sistemelor integrate de distributie si marketing. Volumul oscilant al productiilor de la an la an demonteaza strategiile de export, un bun exemplu in acest sens fiind productia de cereale. La aceasta contribuie de asemenea lipsa de informatie de piata la nivelul producatorilor in ceea ce priveste indeosebi standardele de calitate.
Liberalizarea comertului si cererea in crestere au stimulat importul
Un factor deosebit de important in avantul importurilor de produse agroalimentare in Romania este cresterea sustinuta a cererii de consum pentru produse din ce in ce mai variate si de calitate superioara. Oricine calca astazi pragul unui supermarket poate constata "pe viu" ponderea in piata a alimentelor de import in raport cu cele autohtone. La cresterea pretentiilor consumatorilor se poate adauga ca factor favorizant al importului liberalizarea graduala a comertului cu Uniunea Europeana. Aspiratiile de aderare ale tarii noastre la UE sunt, desigur, incompatibile cu bariere tarifare sau netarifare impuse produselor din import. De partea cealalta, cotele deschise de UE pentru importurile de produse agroalimentare din Romania sunt subutilizate de exportatorii romani. Una din explicatiile acestei situatii tine de natura impedimentelor generale ale cresterii exporturilor romanesti, si anume slaba dezvoltare a infrastructurii de piata, ineficienta industriei de procesare, calitatea slaba a produselor din carne si a lactatelor care nu indeplinesc standardele europene.
Productia interna - insuficienta pentru acoperirea necesarului de consum
O trecere in revista a productiilor realizate la principalele produse agroalimentare pana in anul 2001 in raport cu consumul intern, exclusiv autoconsumul, cu mentiunea ca nici in 2002 sau 2003 nu s-au inregistrat mutatii semnificative, releva ca productia interna realizata nu a satisfacut cererea interna. Spre exemplu la carne de pasare sau de porc, consumul depaseste productia interna, diferenta provenind evident din import. Aceeasi situatie, dar cu accente critice, se intalneste si in cazul zaharului si al conservelor de legume. Curba diferentei intre consum si productie urmareste fidel situatia din industriile producatoare aferente. Interesant de notat in acest sens situatia productiei si consumului la carne de porc si pasare, aici facandu-se simtite restructurarile din domeniu, care s-au soldat cu inchiderea unor mari complexuri de crestere a animalelor. O evolutie similara se intalneste si in cazul zaharului, unde ponderea importurilor a crescut dramatic. La polul opus se afla, de exemplu, productia de bere, unde investitiile consistente au condus la o productie interna indestulatoare.
Pe primele 9 luni din 2003 s-a importat cat in tot anul trecut
Ultimele date referitoare la evolutia comertului cu produse agroalimentare arata ca, in primele 9 luni ale anului curent, valoarea importurilor de profil a crescut cu 43 la suta fata de aceeasi perioada din 2002, atingand un nivel de 1088,6 milioane euro. Aceasta valoare este foarte apropiata de cea a intregului an 2002. Situatia reflecta criza deosebita din agricultura, determinata de fenomenele pedoclimatice nefavorabile, cresteri ale importurilor inregistrandu-se indeosebi la cereale (+11,9 la suta). Cresteri se inregistreaza insa la cvasitotalitatea produselor, din care amintim aici tigari si tutun, zahar, carne de porc, preparate alimentare, carne de pasare, cafea, porumb, produse de patiserie, legume proaspete, faina, peste si lista ar putea continua. Diferenta dintre ritmurile de crestere ale importurilor, respectiv exporturilor de produse agroalimentare, s-a acutizat, ajungand la 43 la suta, fata de 7 la suta pe primele 9 luni ale anului, fata de aceeasi perioada din 2002, conducand la un deficit-record de 795 milioane euro.