România, fraudată prin reţeaua Al-Qaeda

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Casa de pe strada Muntele Mare, sectorul 4, unde Muntasier Aassi stabilise sediul pentru celula Al-Qaeda din România
Casa de pe strada Muntele Mare, sectorul 4, unde Muntasier Aassi stabilise sediul pentru celula Al-Qaeda din România

Cinci terorişti Al-Qaeda figurează în România în aproape 150 de societăţi comerciale de la care Fiscul trebuie să recupereze două milioane şi jumătate de euro.

Cinci irakieni, pe care procurorii DIICOT i-au identificat ca fiind membri Al-Qaeda, căutaţi în toată lumea pentru atentatele comise împotriva forţelor aliate, sunt folosiţi în România într-o vastă reţea de evaziune fiscală ai cărei beneficiari sunt cetăţeni români şi străini.  Teroriştii  figurează ca asociaţi sau ca administratori în peste 150 de societăţi comerciale care au acumulat de-a lungul anilor datorii de milioane de euro la bugetul de stat. Numai că irakienii sunt, în cele mai multe cazuri, afacerişti doar pe hârtie.

Foştii proprietari ai firmelor, cetăţeni români sau străini, au apelat la membrii Al-Qaeda pentru a-şi înstrăina societăţile cu datorii.  Primul ţepuit e statul român, care ar trebui să recupereze banii acum de la noii proprietari, teroriştii. Datoriile totale ale societăţilor teroriştilor, declarate la ultimele bilanţuri, ajung la ameţitoarea valoare de 82 de milioane de euro.

Printre sutele de afacerişti români care au aplicat metoda se numără şi oameni din cercul de afaceri al lui Sorin Ovidiu Vîntu, Hassan Awdi, groparul Rodipet, sau Omar Hayssam, acuzat de terorism în ţară. Cazurile „afaceriştilor-fantomă" Al-Qaeda dezvăluie şi un alt  lucru controversat: teroriştii, căutaţi în toată lumea pentru faptele comise în Irak, umblau nestingheriţi prin Bucureşti, cel puţin până acum un an, când s-a realizat ultima cesiune.

Asasin în Irak, „găinar" în România

În 2006, tânărul de 25 de ani Muntasier Aassi lucra sub comanda emirului  Al-Qaeda din Irak. Era responsabil cu plănuirea asasinatelor împotriva conaţionalilor bănuiţi că au colaborat cu forţele americane.  Pe vremea aceea şi verii lui Muntasier erau ocupaţi: omorau soldaţii coaliţiei atacând vehiculele militare cu lansatoarele de rachete în  Bilal Shuhada.

Pe atunci,  bucureşteanul Eduard Gata avea o ocupaţie cât se poate de paşnică: monta ţevi. Avea o firmă care se ocupa de tot ce însemna lucrări de  instalaţii sanitare. Tocmai la sediul acestei  firme, pe nume Diga Instal Construct, într-un birou micuţ din centrul Bucureştiului, drumurile teroristului Muntasier şi ale „instalatorului" Eduard aveau să se întâlnească. Era o zi de vară în 2010. Diga Instal SRL acumulase datorii pe care teroristul Al-Qaeda era dispus să le preia.

„Ştiu sigur că era străin, nu era un neaoş d'al nostru. Că era irakian, că era belgian, dracu' ştie ce era", îşi aminteşte Eduard Gata întâlnirea cu teroristul pe care l-ar fi cunoscut prin mica publicitate. Gata spune că nu i-a dat niciun ban şi "bănuieşte" doar că în momentul cedării firma sa avea datorii la stat. Diga Instal figurează cu datorii la Fisc de 11 mii de lei. „Nu i-am dat niciun ban în schimb, că a zis că el caută o firmă cu vechime să facă o fermă de păsări... I-auzi, bă, frate, să cesionăm la terorişti!", nu se mai opreşte din mirare Eduard Gata.

Firmă-fantomă  mutată în casa mortului

Prima decizie a noului proprietar de firmă, a teroristului Muntasier, a fost să mute sediul social al firmei într-un imobil cartierul bucureştean Berceni, pe strada Muntele Mare, la numărul 33 A. Numai că pe strada cu pricina nu există numărul 33 A, ci doar 33, simplu. Aici a fost proprietatea unui anume Gheorghe Pena care, în iunie 2010, când s-ar fi mutat sediul teroriştilor la el, nu ar fi avut cum să îşi dea acordul dintr-un motiv obiectiv: era mort de un an. zile.

O întâlnire de gradul zero a avut şi bucureşteanca Adriana Cristescu, în 2007, cu teroristul Omar Farid Ahmed. Potrivit unor martori irakieni citaţi într-un rechizitoriu DIICOT, făcut public la sfârşitul anului trecut, Omar fusese desemnat emir interimar al zonei Al Qaim, fiind responsabil de luptătorii străini aduşi să lupte pentru Al-Qaeda. Umbla îmbrăcat în uniforma luptătorilor Al-Qaeda, purtând mască, pistol şi mitralieră şi fusese văzut atacând trupele americane cu lansatoare de rachete. Doamna Cristescu l-a văzut însă cu alţi ochi pe Omar: „Era un om normal, foarte politicos, nici frumos, nici urât, nici prea gras, nici prea slab, ce să vă spun. Îmi amintesc că vorbea destul de bine româneşte".

Muntele de datorii vine la Mohamed

Adriana Cristescu a avut o firmă, Ada Chic Art SRL, care avea datorii la stat  de două mii de euro în momentul în care a făcut cesiunea. Dar spune că nu datoria a fost motivul înstrăinării, ci altul: „Mă încurca". Aqeel Mohamed Dhuyab, un alt terorist Al-Qaeda, figurează în bazele de date ale Ministerului de Finanţe din România că derulează şi astăzi afaceri  în ţara noastră, deţinând o agenţie imobiliară, Favorit Promotion SRL. Dhuyab este de şase ani administrator aici şi chiar este meticulos în acte:  a depus anual bilanţurile contabile la Adminsitraţia Fiscală Sector 4. În schimb, cifrele pe care le-a declarat sunt explozive: firma teroristului, un banal SRL de apartament, fără niciun angajat, avea în 2010 datorii totale de 61 de milioane de euro. Astăzi, la sediul societăţii s-a mutat de curând o familie de tineri, fără nicio legătură cu societatea în cauză. Administratorul de bloc, Elena Ţalu, spune: „Niciodată nu mi s-a spus cu ce se ocupă acea firmă. Nimeni nu intra sau ieşea din acel apartament".

Ţalu susţine că locuinţa a fost a unei femei pe nume Mariana Basturea. Numele şi vârsta proprietarei despre care vorbeşte  administratora coincid cu ale unei femei arestate acum jumătate de an pentru că era capul unei reţele care ţepuia băncile luând credite pe firme-fantomă. 

O anchetă DIICOT

Numele celor cinci terorişti şi probele despre legăturile acestora cu Al-Qaeda apar într-un rechizitoriu DIICOT privind intrarea frauduloasă a acestora în România.

Lista cu membrii celulei Al-Qaeda care au derulat operaţiuni financiare în România 

OMAR FARID AHMED, 25 de ani

Rol în Al-Qaeda: Membru al grupării teroriste „ABU TIBA". A fost desemnat emir interimar al zonei Al Qaim, fiind responsabil de luptătorii străini aduşi să lupte pentru Al-Qaeda. Una dintre persoanele însărcinate cu securitatea în rândul organizaţiei teroriste Al-Qaeda din regiunea Karbala.

Afaceri în România: Administrator şi asociat în 23 de societăţi comerciale.

OMAR KH. ASSEY, 28 de ani

Rol în Al-Qaeda: Atacuri asupra convoiurilor aliate. Cel mai renumit atac a fost  în 2005, când  a ucis toţi membrii unui convoi de 12 maşini destinat poliţiei irakiene. Vehiculele le-a dăruit emirului Al-Qaeda responsabil pe zona Fallujah.

Afaceri în România: Asociat sau administrator în 21 de societăţi comerciale.

MUNTASIER KH. AASSI, 25 de ani

Rol în Al-Qaeda: Uciderea celor suspectaţi de colaborare cu forţele americane din Irak. E în aceeaşi grupare teroristă cu „partenerul" de afaceri din România,  Falah Salem.

Afaceri în România: Administrator sau asociat în 61 de societăţi comerciale.
 
FALAH M. SALEM, 38 de ani

Rol în Al-Qaeda: Membru într-o grupare teroristă afiliată Al-Qaeda Irak. Căutat de forţele americane pentru acte de terorism.

Afaceri în România: Administrator sau asociat în 27 de societăţi comerciale.

AQEEL  DHUYAB, 29 de ani

Rol în Al-Qaeda: Implicat în activităţi de terorism în favoarea Al-Qaeda Irak.

Afaceri în România:  Administrator sau asociat în 21 de societăţi comerciale.

„Fatăăă, ăştia dau bani la terorişti"

Între sutele de persoane care au cesionat firmele către cei cinci terorişti apare şi numele unui iordanian care deţine de zece ani cetăţenia română: Issam Balawi. Balawi şi-a cedat firma cu datorii de 80.000 de lei la Fisc către Omar Ahmed. Însă o fostă contabilă a lui Balawi, care a acceptat să vorbească pentru „Adevărul" sub protecţia anonimatului, povesteşte întreaga schemă de evaziune fiscală care ar fi fost pusă în scenă de Balawi.

„Iordanianul înfiinţa sau cumpăra acţiuni la cinci - şapte firme pe an şi îşi orientau afacerile în funcţie de cerinţele pieţei, astfel încât să obţină profituri cât mai mari. Prefera să lucreze cu cash şi, în cazul în care plăţile se făceau totuşi cu file cec sau prin transfer bancar, golea imediat conturile firmelor. Rula miliarde de lei vechi lunar. Păstra firmele cel mult un an, timp în care nu plătea niciun fel de taxă către stat. Se acumulau datorii uriaşe. După un an, ceda firmele, cu toate datoriile, altor străini", rezumă Roxana, fosta contabilă, mecanismul prin care evazioniştii au fraudat statul sub ochii îngăduitori ai autorităţilor. Aşa se explică cum o parte dintre firmele lui Balawi au ajuns la teroriştii irakieni.

Foloseau români-paravan

Irakienii sau arabii care au preluat multe dintre firmele înglodate în datorii plecau din România şi îşi pierdeau urma doar în cazul în care ar fi fost nevoie. Pentru că angajaţii Fiscului nu au fost curioşi să verifice activitatea acestor societăţi. ,,La început, arabii nici măcar nu apăreau în actele societăţilor. Angajau amărâţi din ăştia pe care îi plăteau cu câte 100 de dolari pe lună. Aceşti oameni erau, pe hârtie, acţionari sau administratori ai acestor firme", a continuat Roxana. Una dintre prietenele ei a fost folosită în acest fel de Balawi timp de câţiva ani. De altfel, a şi sfătuit-o să iasă din această afacere. ,,M-am gândit că e posibil să finanţeze vreo grupare din asta teroristă. I-am zis prietenei mele: «Fată, pentru 100 de dolari pe lună? Trebuie să renunţi. Dacă vine vreun control de la Fisc, tu răspunzi şi cred că ăştia dau şi bani la terorişti». Pentru că Balawi scotea lunar din ţară sume mari de bani. Nu am văzut niciodată vreun control de la Fisc".

Issam Balawi nu a putut fi contactat pentru a explica modul în care a derulat afaceri în România. Îşi vede însă şi astăzi liniştit de business. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, iordanianul este acţionar la firma Flux Instal SRL - Bucureşti, care se ocupă cu vânzarea de componente de instalaţii sanitare şi de încălzire. 

"La început, arabii nici măcar nu apăreau în actele societăţilor. Angajau amărâţi din ăştia pe care îi plăteau cu câte 100 de dolari pe lună."
Roxana
contabila unor firme arabe

„Spălători de bani" prin aceeaşi metodă

Activiştii Al-Qaeda au fost folosiţi şi de alţi oameni de afaceri faimoşi:

- Fraţii Awdi, groparii Rodipet. Irakianul Kamar Motar, despre care ziarul „Adevărul" a descoperit în exclusivitate anul trecut  că este pionul lui Hassan Awdi într-o reţea de evaziune fiscală, a cedat una dintre firmele sale teroristului Aqeel Dhuyab. Awdi este cercetat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

- Omar Hayssam, condamnat pentru terorism. O societate deţinută de Omar Hayssam, omul de afaceri sirian condamnat în ţară la 20 de ani de închisoare, a ajuns tot la un terrorist. SC Best Security SRL, controlată de sirian prin firma Rio Bucovina a fost cedată lui Aqeel Dhuyab.

Omar Haysam, în perioada în care era arestat preventiv



- Reţeaua Sorin Ovidiu Vîntu. Mihai Viorel Râmboacă şi Răzvan Florin Râmboacă şi-au cedat firma, Program Engineering SRL, către teroristul Aqeel Dhuyab.  Cei doi apar în dosarul devalizării Petrom Service ca fiind colaboratori ai lui Sorin Ovidiu Vîntu, căruia îi întocmeau rapoarte de evaluare ilegale. Metoda a fost preluată şi de politicieni. Ziarul „Adevărul" a prezentat cazurile mai multor demnitari care au apelat la această metodă frauduloasă de cesionare a firmelor cu datorii.

- Cristian Boureanu, deputat PDL, s-a descotorosit de două firme care la ultimele bilanţuri contabile însumau datorii totale de două milioane de euro folosind un şomer care locuieşte într-un cartier mărginaş al Capitalei şi doi cetăţeni irakieni care sunt de negăsit.

- Constantin Mazilu, deputat UNPR, şi-a trecut firmele cu datorii în contul unor amărâţi din Republica Moldova: un hamal, un şomer şi o femeie de serviciu din oraşul Orhei.

- Stelică Constantin Barna, fost comisar-şef la Garda Financiară Bucureşti, a deţinut o firmă care a fost pasată unui şomer din Basarabia cu scopul înstrăinării unor datorii de 6,7 milioane de euro. În urma dezvăluirilor din „Adevărul", comisarul şef a fost demis.

Omar Haysam, în perioada în care era arestat preventiv
Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite