România condamnă verdictul american

"Decizia mi se pare surprinzătoare, cel puţin bizară. În aceste condiţii, vom propune familiei celui ucis asistenţă financiară din partea statului român, dacă doreşte să deschidă acţiune

"Decizia mi se pare surprinzătoare, cel puţin bizară. În aceste condiţii, vom propune familiei celui ucis asistenţă financiară din partea statului român, dacă doreşte să deschidă acţiune la o instanţă civilă în Statele Unite", a declarat premierul Călin Popescu Tăriceanu. Preşedintele Traian Băsescu a spus că a fost făcut deja un demers diplomatic, ca urmare a deciziei justiţiei americane. "Mi se pare că, dincolo de o hotărâre care nu corespunde cu ceea ce s-a întâmplat în România, am putea să interpretăm şi ca pe dispreţ, şi acest lucru nu-l voi tolera", a spus şeful statului. "Instanţele militare americane n-au văzut ce au văzut 22 de milioane de români, iar ca şef al statului voi cere ca ceea ce am văzut noi, cei 22 de milioane de români, să nu încerce să ne contrazică - fie el şi un judecător militar american - că n-ar fi fost adevărat", a mai spus Băsescu. Ministrul de Externe, Mihai Ungureanu, l-a chemat în audienţă, ieri, pe ambasadorul SUA la Bucureşti, Nicholas Taubman, căruia i-a transmis "profunda preocupare a părţii române" faţă de verdictul dat de Tribunalul Militar din Quantico (Virginia), în procesul intentat puşcaşului marin Cristopher VanGoethem. Taubman a fost informat despre eforturile în curs, la nivelul părţii române, de identificare a unei căi de a solicita părţii americane să reanalizeze contextul care a condus la adoptarea deciziei tribunalului militar din Quantico.

Puşcaşul rămâne în armată
Deşi condamnat pentru obstrucţionarea justiţiei americane şi declaraţii mincinoase în faţa anchetatorilor, puşcaşul marin acuzat iniţial de moartea lui Teo Peter a scăpat cu pedeapsa minimă - o scrisoare de recomandare negativă. Mai simplu, o bilă neagră la CV.Pentru cele două infracţiuni, Codul Militar american prevede o pedeapsă maximă de zece ani de închisoare, degradarea militară şi anularea tuturor drepturilor financiare. Pedeapsa medie poate fi îngrădirea unor libertăţi şi obligarea la muncă suplimentară. Dar magistraţii americani au decis că puşcaşul marin nu are de ce să fie condamnat la pedeapsa maximă şi nici la cea de gravitate medie, aşa că VanGoethem a primit minimul prevăzut de legea militară.Marţi dimineaţă el fusese găsit oricum nevinovat pentru acuzaţia de omor din culpă şi adulter. Argumentele apărării, care a invocat traficul "haotic" din Bucureşti şi lipsa unor martori la proces care să spună că l-au văzut mort pe Teo Peter în taxiul izbit de maşina condusă de Cristopher VanGoethem, se pare că au convins Curtea Marţială. Raportul Poliţiei făcut la momentul accidentului din 3 spre 4 decembrie 2004 nu a fost probă în proces. De asemenea, apărarea i-a convins pe magistraţi că presupusa relaţie extraconjugală a soldatului de la Bucureşti nu a adus atingere Corpului Puscaşilor Marini.Puşcaşul marin nu va face nici o zi închisoare, ba mai mult, va putea lucra în Armata Americană şi de acum înainte. Decizia Curţii Marţiale este definitivă pentru acuzare, dar nu şi pentru acuzat.Potrivit apărării, sistemul judiciar militar al SUA nu permite contestarea unui verdict al Curţii Marţiale de către procurorii acuzatori.

Teo Peter Jr.:
A fost călcată în picioare demnitatea poporului român
- Premierul Tăriceanu a declarat că va susţine familia Peter dacă aceasta îl dă în judecată pe Cristopher VanGoethem pe partea civilă, în America. Ce veţi face?
- Da, mi se pare normal să fie aşa E firesc să intervină statul român în acest caz, pentru că aici nu se mai pune problema de familia lui Teo Peter, de el ca persoană, aici este vorba despre faptul că este călcată în picioare demnitatea poporului român. şi prin această sentinţă s-a creat un precedent periculos.
- Când ai de gând să acţionezi ?
- Urmează ca în zilele următoare să ne sfătuim şi cu avocaţii şi să trecem la fapte. Eu, personal, aş merge până acolo să vorbesc şi cu procurorii care au instrumentat cazul, aici, în România, să vedem ce este de făcut pentru că nu mi se pare normal să mergem doar pe latura civilă, ar trebui să se sesizeze Procuratura română şi să deschidă un proces penal puşcaşului marin aici, în baza dosarului şi a anchetei care s-a derulat anul trecut în decembrie.
- Intenţionezi să ceri despăgubiri?
- Nu, nu este vorba despre nimic de genul acesta. Aici trebuie să se facă dreptate morală familiei Peter şi, până la urmă, poporului român, pentru că tatăl meu a însemnat ceva în cultura acestei ţări. Aş vrea să fie un proces în etape, mai ales acum, când, pe latura penală, a avut loc o mascaradă de proces. Sigur, până la urmă pe tata nu-l mai învie nimeni şi accidente de genul acesta se întâmplă, nu spune nimeni altceva, dar ar fi fost just şi normal ca puşcaşul american să fie declarat vinovat. Putea să ia pedeapsă cu suspendare, dar măcar vedeam că există dreptate, nu că suntem pur şi simplu sfidaţi noi, rudele şi noi, românii. Ce s-a întâmplat în momentul de faţă e revoltător
- ţi se pare că acuzarea şi-a făcut datoria, în condiţiile în care s-a pus problema că nu există dovada că tatăl tău era în acel taxi?
- Cred că acuzarea a fost, aşa, un pion neesenţial în acest proces şi noi aveam semnale în acest sens încă din momentul când partea americană a demarat ancheta. Acel domn Richard Dowset, în loc să fie imparţial, practic i-a construit o apărare puşcaşului marin, nu a făcut deloc o anchetă obiectivă, care să reflecte clar ceea ce s-a întâmplat acolo. Iar această variantă, că tatăl meu nu era în taxi, este nu doar aberantă, dar întrece orice închipuire! Este ruşinos că se poate întâmpla aşa ceva.
- Ce reacţie au avut, la aflarea verdictului, apropiaţii familiei, prietenii, colegii ?
- Vă daţi seama că toată lumea este şocată, începând cu presa şi terminând cu toţi cei care l-au cunoscut pe tatăl meu.
- Ai fost contactat până acum de cineva din partea prim-ministrului?
- Încă nu, dar, dacă se va întâmpla acest lucru, suntem deschişi să discutăm şi să facem ceva împreună pentru a spăla această ruşine. Că este o ruşine, până la urmă, nu?
- Cine va fi alături de tine în demersul prin care vrei să faci dreptate în acest caz?
- Unchiul şi bunicul vor fi alături de mine, adică fratele şi tatăl lui Teo Peter

VanGoethem nu poate fi extrădat şi nici judecat în România
Fostul comandant al Detaşamentului puşcaşilor marini de la Ambasada Statelor Unite din Bucureşti, sergentul Christopher VanGoethem, nu va putea fi extrădat şi nici judecat în România. Motivul principal îl constituie o lege nescrisă a diplomaţiei. Fostul şef al SIE Cătălin Harnagea ne-a declarat, în exclusivitate, că un diplomat sau un militar nu poate fi judecat în ţara unde se află în misiune. De altfel, el spune că nici măcar nu poate fi reţinut, mai ales dacă deţine informaţii secrete, cum este cazul puşcaşului marin. Mai precis, din cauza faptului că VanGoethem conducea echipa de pază şi protecţie a Ambasadei SUA şi cunoştea sistemul de securitate, el nu putea intra sub autoritatea unei alte ţări. Dacă una dintre persoanele care se ocupa de securitatea reprezentanţelor diplomatice are probleme cu legea, el trebuie scos imediat din ţara respectivă. Aşa s-a întâmplat şi cu VanGoethem, "extras" imediat după accidentul în care a decedat Teo Peter şi transportat în SUA via o bază americană din Germania.

Botoş se declară indignat "ca om şi jurist"
Procurorul general al României, Ilie Botoş, nu a dorit să comenteze pe fond decizia instanţei americane în cazul "Teo Peter", însă s-a declarat indignat "ca om şi ca jurist" de faptul că puşcaşul marin a fost găsit nevinovat pentru omor prin imprudenţă. Ilie Botoş a mai precizat că a existat o cooperare între procuratura militară americană şi procurorii români militari şi civili care au lucrat în acest caz. "Noi am făcut un transfer de proceduri şi am pus la dispoziţie toată documentaţia", a adăugat procurorul general. Botoş a subliniat că au existat unităţi de descarcerare şi organe de poliţie la locul accidentului care au fost audiaţi în calitate de martori.

Militari americani, într-un lung şir de incidente, fără nici o pedeapsă deosebită
SUA au numeroşi militari pe teritoriul altor ţări, fie în cadrul unor baze aflate pe teritoriile respective, fie afectaţi obiectivelor americane din acele state. De-a lungul anilor, nu puţine au fost cazurile în care aceştia au fost implicaţi în incidente, atât personale, cât şi datorate unor evenimente speciale. În consecinţă, SUA au avut grijă să-şi protejeze aceşti militari, ei supunându-se prevederilor acordurilor SOFA (Status of Forces Agreement) încheiate cu ţările pe teritoriul cărora ei au misiuni sau fac exerciţii. Acordul SOFA cu România a fost semnat în octombrie 2001 şi ratificat în 2002. Dintre numeroasele incidente în care au fost implicaţi soldaţi americani prezentăm câteva, consemnate după 2001.
* Ianuarie 2006. Lewis Welshofer Jr., soldatul american care a fost găsit vinovat de un tribunal militar de omucidere prin neglijenţă, după ce a ucis un general irakian luat prizonier, a fost condamnat la 6.000 de dolari amendă şi interdicţia de a părăsi cazarma timp de două luni. El era acuzat că i-a pus un sac în cap generalului irakian Abed Hamed Mowhush în timpul unui interogatoriu, în noiembrie 2003, după care s-a aşezat pe pieptul lui până când deţinutul a decedat.
* Mai 2005. Sergentul american Craig Steven Fischer, 42 de ani, găzduit de Baza Militară 86 de la Mihail Kogălniceanu, a accidentat un bătrân din Constanţa, care se angajase regulamentar pe o trecere de pietoni.
* Aprilie 2003. Un elicopter Apache a bombardat, în localitatea irakiană Hilla, un camion cu 15 civili, membri ai aceleiaşi familii, omorându-i pe toţi. ţaras Troţyuk, 35 de ani, cameraman la televiziunea Reuters, şi Jos