România, codaşa Europei la cheltuieli pentru sănătate
0
Finanţarea sectorului sanitar din ţara noastră nu reprezintă o prioritate pentru guvernanţi, potrivit unui raport recent. Acest lucru afectează starea populaţiei şi influenţează în mod negativ nivelul de dezvoltare al ţării.
România este statul cu cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din Produsul Intern Brut (PIB) dintre ţările Uniunii Europene, iar acest lucru are efecte negative asupra populaţiei, după cum se arată într-o analiză comparativă a variantelor de reformă, realizată recent de Expert forum (EFOR) şi Mind Research&Rating.
Nivelul la care se află ţara noastră este cu atât mai îngrijorător cu cât ponderea cheltuielilor cu sănătatea în PIB a crescut continuu în ultimele decenii în UE, media majorându-se de la 6,4% la 9,9% în intervalul 1980-2009. Ţara noastră se situează pe ultimul loc la acest capitol, cu un nivel de 5,6% din PIB alocat pentru sănătate în 2009.
Corijentă la contribuţii şi la alocări bugetare
În general, finanţarea cheltuielilor de sănătate este realizată de sectorul public şi suplimentar de sectorul privat. Şi în România, balanţa este înclinată într-o proporţie covârşitoare către stat, cu 79% în 2009. La nivelul celorlalte ţări din UE, participarea sectorului privat se situează la un nivel mai ridicat - 27%, faţă de 21% la noi.
Sistemul de sănătate „înghite" foarte mulţi bani, iar cei primiţi de la stat nu sunt suficienţi, mai arată studiul. În consecinţă, România este codaşa Europei în ceea ce priveşte banii alocaţi sănătăţii, fiind devansată chiar şi de Bulgaria, care acordă 6,9% din PIB, faţă de numai 5,6% ai României în 2009. Într-un clasament mondial, SUA ocupă primul loc la fonduri alocate sănătăţii (16,7%), urmate de Franţa (11,6%) şi de Elveţia (11,4%). Acest lucru arată că doar ţările cu economii avansate alocă resurse importante pentru finanţarea sectorului de sănătate.
„Dacă în majoritatea ţărilor din Europa, principala sursă de finanţare a cheltuilelilor publice cu sănătatea e reprezentată de asigurările sociale de sănătate, din punct de vedere al acestor cote, România - cu 10,7% - se situează printre ţările cu cele mai reduse niveluri de impozitare din Europa. În schimb, în Cehia, contribuţiile ajung la 13,5% din salariul brut, în Slovacia, la 14%, iar în Bulgaria - la 16%", completează analistul Radu Comsa, reprezentant Mind Research&Rating.
Spitalele cheltuiesc cel mai mult
În România, dezechilibrele din sistem nu s-au realizat peste noapte. Acelaşi studiu arată că, în 2011, Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a cheltuit de două ori mai multe resurse decât în anul 2005. Cele mai mari cheltuieli ale Fondului se realizează cu spitalele - 45%. Medicamentele compensate fac şi ele o gaură semnificativă. În ultimii şase ani, acestea au o pondere de 27%. Aceste lucruri nu sunt însă specifice doar României.
O verigă slabă a sistemului sanitar este asistenţa medicală primară, care nu se bucură de o atenţie deosebită în ceea ce priveşte fondurile primite. Acestei ramuri îi revin resurse limitate, de 12,4% din totalul Fondului, cu mult sub media europeană. Această situaţie este consecinţa dezvoltării dezechilibrate a sistemului sanitar din ultimele decenii, când accentul a fost pus pe asistenţa spitalicească. România a scăzut cotele de contribuţie la asigurările de sănătate tocmai în pragul declanşării crizei economice, în anul 2008, de la 12,5% la 11%, şi ulterior la 10,7%, în 2009.
„Situaţia financiară a Fondului s-a deteriorat serios. Pentru a remedia situaţia, bugetul de stat a intervenit cu 3,5 miliarde de lei în 2010 şi alte două miliarde în 2011, pentru a fi achitate obligaţiile de plată", a detaliat analistul Sorin Ioniţă de la expertforum.ro.
Chiar şi cu aceste sacrificii, banii nu sunt suficienţi pentru a satisface cererea pacienţilor, care se trezesc în spital că nu au nici măcar consumabile, iar programele de sănătate nu mai au medicaţie. Medicamentele compensate şi programele naţionale de sănătate au totalizat 612 milioane de lei în 2011, adică 3% din total.
Statul are cele mai mari datorii tot la stat
Odată cu deteriorarea climatului economic, datoriile operatorilor economici şi ale populaţiei către bugetele publice au crescut. FNUASS nu a fost ocolit de acest trend, iar creanţele sale au avansat de la trei miliarde de lei, la sfârşitul anului 2007, la peste 6,6 miliarde de lei - la sfârşitul anului 2011. Două treimi din această sumă provin de la operatori economici, iar restul de la populaţie. Cea mai mare parte a datoriilor de la populaţie sunt cauzate, cel mai probabil, tot de operatorii economici, care nu virează contribuţia de 5,5% a asiguraţilor către Fond, susţin specialiştii.
Statisticile arată că 69% din datoriile către Fond revin companiilor de stat. Mai mult, primele zece companii datornice sunt preponderent în proprietatea statului, cumulând 58% din totalul datoriilor restante.
Propuneri pentru suplimentarea fondurilor
Realizatorii analizei comparative au făcut şi câteva propuneri pentru ca veniturile din sănătate să înregistreze o creştere. Cele mai importante:
- Persoanele fizice autorizate şi cele care au activităţi independente să plătească la sănătate contribuţii de 10,7%. Suma anuală estimată care s-ar strânge este de 300 de milioane de euro.
- Impozitarea tuturor pensiilor - 2 miliarde de euro.
- Cota asigurărilor de sănătate să fie de 12% începând din 2013 - 2 miliarde de euro.
- Din anul 2014, cota asigurărilor de sănătate să fie de 13% -
2 miliarde de euro.
- Aplicarea „taxei de viciu" la bere - 150 de milioane de euro.
- Compensarea asigurării de sănătate pentru elevi şi studenţi - 900 de milioane de euro.
- Total: 7,35 miliarde de euro.
Se încarcă comentariile...
