România, un datornic cu bonitate scăzută

România, un datornic cu bonitate scăzută

În caz de incapacitate de plată, ţara noastră ar avea probleme serioase în a-şi plăti datoriile în valută, avertizează evaluatorii agenţiei de rating S&P. Agenţia de rating S&P a mai dat un semnal negativ, ce nu putea veni într-un moment mai prost: Finanţele se pregătesc să se împrumute de pe piaţa externă.

Deşi ierarhizările făcute de agenţiile internaţionale de rating sunt privite, deseori, ca fiind subiective, ele nu sunt lipsite de impact asupra investitorilor sau a instituţiilor de credit.

Standard&Poor’s (S&P) a atribuit, ieri, României un nou calificativ – „3“ - ce măsoară capacitatea ţării noastre de a-şi plăti datoriile în monedă străină, în cazul în care statul intră în incapacitate de plăţi.

„Bântuiţi“ de acordul cu FMI

Din şapte trepte de ierarhizare a bonităţii, ţara noastră se plasează la al patrulea prag, cel mai bun fiind „1+“, iar cel mai slab „6“.

Concret, acest lucru înseamnă o capacitate de returnare a creanţelor între 50% şi 70%. Analiştii S&P apreciază că incapacitatea României de a respecta prevederile acordului cu FMI ar duce la o depreciere a leului şi, pe cale de consecinţă, o scădere a rezervelor BNR.

De aici şi până la retragerea liniilor de finanţare ale băncilor-mamă, de la subsidiarele din România, nu mai e decât un pas.

„Considerăm că aceste evenimente ar fi urmate de turbulenţe financiare severe, pentru abordarea cărora ar fi necesar sprijin din partea guvernului, rezultând o creştere puternică a datoriei publice“, transmite agenţia de rating.

Instituţia apreciază că nevoile de finanţare şi refinanţare ale statului ar putea rămâne, astfel, fără sprijin. Ratingul de recuperare „3“ are, însă, şi părţi bune. În primul rând, arată gradul moderat de îndatorare a guvernului.

Chiar dacă statul s-a împrumutat masiv în acest an, sunt luate ca modele de comparaţie statele membre UE. Totodată, există o capacitate de export anticipat ridicată, dată de fluxurile de investiţii străine directe din trecut şi de rata flexibilă de schimb valutar.

Momentul pică prost

România doreşte să împrumute de pe pieţele externe între 500 de milioane de euro şi 1,5 miliarde de euro, printr-o emisiune de eurobonduri cu o maturitate între 5 ani şi 10 ani.

Potrivit unor surse oficiale din Ministerul de Finanţe, experţii guvernamentali ţinteau un randament mediu de 6% pe an, în condiţiile în care statul s-a împrumutat de la băncile interne cu dobânzi medii de 10%.

Dar când o agenţie de rating vine şi spune că România ar putea avea o problemă cu rambursarea datoriei, riscul asociat împrumutului saltă dobânzile la niveluri posibil nesustenabile pentru statul român.