România acceptă importurile de porumb modificat genetic

Majoritatea statelor UE au respins însă cererea Comisiei Europene de aprobare a importurilor de OMG. România a spus "da" importurilor de porumb modificat genetic, însă a spus "nu" cartofului

Majoritatea statelor UE au respins însă cererea Comisiei Europene de aprobare a importurilor de OMG.

România a spus "da" importurilor de porumb modificat genetic, însă a spus "nu" cartofului transgenic prin vocea ministrului român al agriculturii, Dacian Cioloş, care a participat la votul de luni din Consiliul de Miniştri ai Agriculturii şi Pescuitului (AGRI).

Dacian Cioloş a transmis astfel poziţia Autorităţii Sanitar-Veterinare din România, care a fost de acord cu solicitarea privind aprobarea importurilor de porumb modificat genetic.

"Este vorba doar de introducerea pe piaţă în comercializare pentru produse alimentare şi pentru furaje, nu şi pentru cultură a acestor soiuri de porumb. Până la această dată, informaţiile privind impactul asupra sănătăţii nu sunt nefavorabile pentru aceste soiuri, deci nu sunt motive să ne opunem", a spus ministrul român, citat de Rompres.

În ce priveşte cartoful modificat genetic, Cioloş a argumentat respingerea solicitării, "dat fiind faptul că este foarte dificil să controlezi că nu se depăşeşte acel procent propus de 0,9 la sută din substanţa totală ca fiind modificată genetic".

În urma votului de luni, miniştrii agriculturii şi pescuitului din UE nu au reuşit să ajungă la un acord pentru a permite importurile a cinci produse modificate genetic (OMG).

"Nu există o majoritate calificată în favoarea sau împotriva acestor produse", a declarat o sursă de la Bruxelles, citată de AFP.

Este vorba de patru culturi de porumb modificat genetic pentru a rezista la dăunători, printre care trei hibrizi dezvoltaţi de compania americană Monsanto.

Al patrulea soi de porumb, GA21, este produs de compania elveţiană de produse agrochimice Syngenta şi, în fine, cel de-al cincilea, este un soi de cartof modificat genetic, realizat de grupul chimic german BASF şi cunoscut sub numele de Amflora.

Niciunul dintre produsele modificate genetic nu este destinat cultivării, ci pentru a fi folosit ca hrană pentru animale sau ca bază pentru anumite produse alimentare.

Rezistenţa franceză, împotriva OMG

După cum era de aşteptat, Consiliul AGRI nu a reuşit să aibă o majoritate calificată, iar propunerile vor fi trimise înapoi la Comisia Europeană pentru a lua o decizie.

În această situaţie, cele cinci propuneri au toate şansele să fie adoptate, deoarece Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), singura agenţie europeană care are atribuţii în analizarea impactului asupra populaţiei a introducerii OMG pe piaţă, a prezentat opinii favorabile în privinţa lor.

EFSA a concluzionat că este puţin probabil ca introducerea pe piaţă a produselor care conţin/constau sau sunt produse din porumb sau cartof modificat genetic va avea efecte negative asupra sănătăţii oamenilor, animalelor sau a mediului.

Preşedinţia UE încearcă să convingă Consiliul să ajungă la un acord pe această temă până în martie, pentru a permite Comisiei să revină cu propuneri legislative în mai, urmând ca noile propuneri să fie discutate pe larg în cea de-a doua parte a anului 2008.

Dacă va fi urmat acest calendar, este puţin probabil să se ajungă la un acord în privinţa OMG, dat fiind că Franţa, care va prelua preşedinţia UE în al doilea semestru al anului în curs, şi-a exprimat ferm opoziţia faţă de culturile de OMG şi chiar a interzis porumbul transgenic MON 810. Şi Austria, Grecia, Polonia şi Ungaria au interzis deja MON 810.