România şi Ungaria rescriu istoria Ardealului

o solicitare conducerii Academiei Române, să nominalizeze până în decembrie membrii comisiei mixte din partea României. Termenul-limită pentru constituirea comisiei este iulie 2007, iar

o solicitare conducerii Academiei Române, să nominalizeze până în decembrie membrii comisiei mixte din partea României. Termenul-limită pentru constituirea comisiei este iulie 2007, iar finalizarea proiectului a fost stabilită pentru 2010. Redactarea volumului de istorie româno-maghiar va fi făcută după modelul manualelor de istorie franco-germane, care au fost introduse din toamna aceasta în şcolile din Franţa şi Germania şi care oferă elevilor posibilitatea să cunoască evenimentele istorice comune celor două ţări, chiar şi temele sensibile, văzute atât din perspectiva franceză, cât şi din cea germană. "Sunt convins că acest manual de istorie poate sluji, şi în alte părţi, drept invitaţie la reflecţie", a apreciat ieri ambasadorul german la Bucureşti, Roland Lohkamp.
"Din nefericire, şi astăzi remarcăm în diverse părţi ale Europei, inclusiv în Europa de Sud-Est, o percepţie a istoriei cu o orientare accentuat naţională", a mai adăugat Lohkamp, precizând că tocmai un astfel de manual poate preveni apariţia unor prejudecăţi istorice în rândul tinerilor. Ministrul educaţiei, Mihail Hărdău, a declarat că susţine preluarea modelului franco-german şi în şcolile româneşti şi ungare. "Cred, totuşi, că un manual de istorie româno-ungar se va mai lăsa aşteptat mulţi ani", a spus Hărdău, subliniind că este destul de dificil să armonizezi viziunea României şi cea a Ungariei asupra istoriei. "La 1 ianuarie 2007 renunţăm la frontierele geografice, dar ne mai despart încă frontierele mentale", a mai spus el, exemplificând prin insistenţa politicienilor UDMR de a crea şcoli separate pentru etnicii maghiari.

Ce se discută în şedinţa comună a guvernelor de la Bucureşti şi Budapesta
Guvernul român şi cel ungar se reunesc azi în şedinţă comună, la Budapesta, la mai bine de un an de la prima şedinţă comună de guvern, desfăşurată la Bucureşti, la 20 octombrie 2005. Pe agenda şedinţei comune se află realizarea unor proiecte comune de infrastructură, finanţarea unor instituţii în domeniul educaţiei, promovarea unor proiecte la nivel regional, care să aibă ca efect creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene. Vor fi discutate şi unele proiecte regionale vizând siguranţa energetică şi diversificarea surselor de aprovizionare cu energie şi gaz natural. Cele două guverne vor să simplifice procedurile la trecerea frontierei româno-ungare, care presupun controlul unic la frontieră şi vor avea ca efect scurtarea timpului de aşteptare în vamă, atât pe traficul rutier, cât şi pe cel feroviar. şoferii români care călătoresc în Ungaria vor putea achiziţiona vinieta necesară pentru autostrăzi din România, din benzinăriile de lângă graniţă, iar ungurii vor avea posibilitatea să cumpere rovinieta pentru drumurile româneşti din propriile benzinării. Vor fi iniţiate şi discuţiile pentru echivalarea diplomelor universitare, în special ale muzeologilor, arhivarilor şi arheologilor cu diploma obţinută în Ungaria.