Români pentru care Paştele vine de două ori

Timişoreanca Raluca Nelepcu spune că ambele sărbători sunt la fel de importante pentru ea

Două posturi negre, două mese îmbelşugate, două slujbe de Înviere. Aşa sărbătoresc Paştele, în fiecare an, mai multe familii mixte de ortodocşi, catolici sau reformaţi.

Raluca Nelepcu, jurnalistă la ziarul german „Banater Zeitung" din Timişoara, este botezată ortodox. „Bunica din partea tatălui, «omama», a fost şvăboaică, de la Buziaş, deci romano-catolică. Tata e şi el romano-catolic, de aceea atât la bunici - cei la care am crescut - cât şi la părinţii mei sărbătoream de două ori Paştele. De când mă ştiu venea de două ori iepuraşul la mine, spre mirarea celorlalţi copii", a spus Raluca
Nelepcu.

Tânăra susţine că, dacă este întrebată azi de cineva ce religie are, spune că este catolică. „În Banat sunt foarte mulţi oameni care sărbătoresc Paştele de două ori şi mi se pare un lucru frumos. Adică te bucuri de două ori de o sărbătoare frumoasă. Semnul crucii îl fac romano-catolic, de la stânga la dreapta", a mai spus timişoreanca.

Cea mai mare bucurie a Paştelui dublu a fost în copilărie, când cadourile veneau de două ori. „Omama (în germană şi maghiară, „bunica" - n.r.) mă ameninţa că, dacă sunt rea, iepuraşul îmi va pune în cuib balegă de cal. Aşa că încercam să fiu cuminte înainte de Paşte. În copilărie, ambele sărbători mi-au fost la fel de importante, că doar primeam dulciuri de două ori. Şi azi le păstrez pe amândouă", a mai declarat Raluca.

Sâmbătă - la Înviere, duminică - la Florii

Pregătirile pentru Sărbătorile Pascale sunt în toi şi în gospodăria familiei Laszlo din comuna clujeană Ceanu Mare. Veronica (83 de ani) şi Ioan Laszlo (79 de ani) spun că, de 61 de ani, au ţinut mereu de două ori Paştele, atunci când cel ortodox nu coincidea cu cel catolic şi reformat, „al ungurilor", aşa cum spune capul familiei Laszlo. „Suntem puţini maghiari în zonă. Şi eu, şi soţia ne-am născut şi am trăit la Ceanu Mare. N-am avut nicio problemă să-mi iau soaţă româncă. Atâta doar că eu am învăţat româna, dar ea nu a învăţat maghiara", povesteşte bătrânul.

Anul acesta, catolicii şi reformaţii merg la slujba de Înviere sâmbătă noapte. A doua zi, ortodocşii sărbătoresc Duminica Floriilor. „Nu avem probleme. Post şi aşa ţinem mereu, măcar vinerea, că suntem mai în vârstă, nu postim chiar în fiecare zi. La noi, la reformaţi, ca şi la catolici, Duminica Floriilor a trecut. Sâmbătă noapte mergem la Înviere. A doua zi, vom sărbători de două ori: şi prima zi de Paşte la maghiari, şi Duminica Floriilor la români. Aşa a fost întotdeauna la noi în zonă. Am sărbătorit de două ori", explică Ioan Laszlo.

Soţii Laszlo sărbătoresc de două ori în fiecare an Paştele, de şase decenii de când sunt căsătoriţi Foto: Monika Krajnik

Mâţişori pentru vremuri grele

„Vineri vopsesc ouă, pregătesc cozonaci şi drobul de miel. Prima tură pe anul ăsta. În Ardeal, tradiţiile sunt cam la fel. La fel sunt şi reţetele după care se fac cozonacii şi friptura de miel şi drobul. Tinerii şi pruncii vin a doua zi de Paşte la stropit. Spun poezii, stropesc femeile din fiecare gospodărie cu parfum şi primesc, în schimb, ouă roşii", se amestecă în vorbă şi Veronica Laszlo.

Bătrâna mărturiseşte că pentru ea ambele sărbători au aceeaşi semnificaţie şi importanţă. „Unii mai glumesc şi spun că ţin ambele sărbători, pentru că nu se ştie care este cea adevărată. Am trăit 83 de ani cu credinţa că Dumnezeu e unul singur. La fel simt că e sărbătoare şi de Paştele reformat, şi de cel ortodox. Şi merg cu soţul şi la biserica lui. Nu prea pricep ce spune preotul, dar e frumos şi la ei. Poate ne merge mai bine dacă aducem de două ori Lumina Sfântă acasă", adaugă femeia.

Ea povesteşte că, de Florii, credincioşii primesc şi mâţişori sfinţiţi (ramuri de salcie îmbobocită - n.r.) la ieşirea din biserică. La vreme rea, când sunt furtuni, peste an, oamenii rup câte un mâţişor şi îl aruncă în sobă. Se spune că, astfel, vremea se îndreaptă.

„Hristos a înviat o singură dată!"

Nu de aceeaşi părere este însă Ioan Laszlo. „Nu pot pricepe de ce nu se poate ca toţi credincioşii să sărbătorim o dată Sfintele Paşte. Ţin minte că, şi copil fiind, m-a deranjat asta. Parcă eram împărţiţi, fără să vrem, în două tabere. Nu ar fi mai frumos ca Paştele să se sărbătorească o singură dată pe an? Cum să spui de două ori Hristos a înviat, dacă El a înviat o singură dată?", este dilema de-o viaţă a bătrânului.

"Sâmbătă noapte mergem cu toţii la slujba de Înviere. A doua zi vom sărbători în familie de două ori: şi prima zi de Paşte, aşa cum este la maghiari, şi duminica Floriilor, ca la români. ''
Ioan Laszlo reformat

Cum calculează bisericile când este Învierea

Sărbătoarea Paştilor, la date diferite, în lumea ortodoxă şi în cea catolică, subliniază diferenţa dintre cele două tradiţii creştine, care folosesc pentru calcularea datei pascale calendare diferite.

Nu este important când, ci cum

„Lumea Catolică are ca reper calendarul gregorian, introdus oficial în Biserică în 1582, pe când lumea Ortodoxă foloseşte calendarul iulian, neîndreptat, care are o diferenţă de 13 zile faţă de actualul calendar. Ortodoxia românească se constituie într-un interesant paradox, având pentru toate celelalte sărbători ale anului ca reper calendarul gregorian, adoptat din anul 1924, iar pentru Paşti, calendarul iulian", explică purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, preotul Bogdan Ivanov.

Potrivit preotului Bogdan Ivanov, „dincolo de aceste tradiţii şi de aparentele diferenţe şi contradicţii, sărbătorirea Sfintelor Paşti este un eveniment care depăşeşte istoria şi cronologia, ea nefiind doar unul istoric, ci retrăirea evenimentului însuşi în universul nostru spiritual şi lăuntric".

De aceea nu este important când serbăm Paştile, ci cum le sărbătorim, dacă ne limităm doar la orizontul unui eveniment istoric sau dacă sufleteşte devenim contemporani cu evenimentul însuşi.