Români care lucrează la negru pentru armata spaniolă, în Afganistan - Revista presei spaniole

“Statuile, în centrul atenţiei”, publicã “El Pais”. Un reportaj pentru care reporterii ziarului spaniol au ieşit pe strãdã pentru a vorbi cu mimii - sau statuile umane, cum le numesc

“Statuile, în centrul atenţiei”, publicã “El Pais”.

Un reportaj pentru care reporterii ziarului spaniol au ieşit pe strãdã pentru a vorbi cu mimii - sau statuile umane, cum le numesc trecãtorii. Cei mai mulţi sunt imigranţi; dintre cele 70 de statui umane care împodobesc strãzile din Barcelona, aproximativ 30 sunt români, relevã ziarul spaniol.

“Imigranţii ridicã la 20% procentajul locuitorilor care nu sunt catolici”, informeazã “El Pais”, ediţia de Valencia.

Islamicii, ortodocşii şi evreii care locuiesc în Spania au câştigat noi adepţi în ultimii ani. Acest lucru a dus la “alterarea mozaicului religios” în Spania, în aşa mãsurã încât 20% din populaţia din Valencia este de altã religie decât cea catolicã.

“Gresia este produsul care reprezintã 51% din exportul Spaniol cãtre România”, intitulezã “Levante” un articol din pagina de economie.

Institutul Valencian de Export susţine cã 51% din exporturile spaniole cãtre România constau în ceramicã, în special gresie şi faianţã. Numãrul mare de români care locuieşte în provincia Vaencia şi care munceşte în domeniul construcţiilor a fãcut cunoscutã ceramica spaniolã în România.

“Tot mai mulţi imigranţi îşi manifestã simpatia fãţã de cultura bascã”, titreazã “El Correo”.

7.800 de elevi, printre care şi români, s-au înscris în acest an la cursurile de limba euskera, în Navarra şi Ţara Bascilor. Astfel, s-a cosntatat cã tot mai mulţi pãrinţi imigranţi îşi înscriu copiii în şcoli bilingve.

“Din România, în Ribera del Duero”, publicã “Norte de Castilla”.

Este vorba despre un reportaj în care cinci imigranţi descriu viaţa lor de zi cu zi din cele trei sau şase luni în care muncesc în campania agricolã din Spania. Toţi au poposit în zona Ribera del Duero, din provincia Soria, comunitatea Castilla y Leon, unde muncesc la culesul strugurilor. Dupã cum au declarat presei locale, cei trei români şi doi bulgari au fost angajaţi din ţarã, iar aici câştigã pe sãptãmânã cât în patria mamã într-o lunã.

“Armata îi reproşeazã lui Chacon cã a folosit imigranţi fãrã contract în Afganistan”, scrie “El Economista”.

Militarii din bazele din Afganistan s-au arătat indignaţi când au auzit cã Ministerul Apãrãrii a angajat la negru imigranţi în restaurantele armatei din zonã. Acest lucru s-a descoperit după ce presa spaniolã a scos la ivealã cã cele douã firme contractate de cãtre Ministerul Apãrãrii ca sã serveascã în sãlile de mese din resaturantele din Afganistan, aveau mulţi angajaţi fãrã contract, fãrã asigurare medicalã. Aceştia munceau pentru un salariu de 400 - 670 de euro pe lunã. Printre aceşti angajaţi se numãrã şi mulţi români.