Români, pe listele partidului anti-imigraţie

"Lega Nord nu este împotriva românilor, ci a străinilor în general", afirmă Gheorghe Raica, candidat al formaţiunii de extremă dreapta din Italia Pe 27 şi 28 mai, peste 10 milioane de

"Lega Nord nu este împotriva românilor, ci a străinilor în general", afirmă Gheorghe Raica, candidat al formaţiunii de extremă dreapta din Italia

Pe 27 şi 28 mai, peste 10 milioane de italieni au fost chemaţi la urne pentru alegerea primarilor şi consiliilor locale în 830 de localităţi şi preşedinţii şi consiliile din şapte provincii. Tot pe 27 şi 28 mai ar fi putut vota şi cele câteva sute de mii de români rezidenţi în Italia, întrucât cetăţenii comunitari au drept de vot la alegerile locale din locul de rezidenţă, indiferent de cetăţenie.

Pentru a vota, românii ar fi trebuit să se înscrie pe listele electorale suplimentare, la primăriile din zona de rezidenţă. Un efort pe care l-au făcut abia 5.122 români, conform datelor Ministerului de Interne, prezentate de cotidianul "Il Messaggero". În total, pe listele suplimentare s-au înscris 9.710 comunitari. Un procent bun, de peste 50%, reprezentat de români, dar mic în valoare absolută, aşa că votul lor este puţin probabil să influenţeze rezultatele.

Inflaţie de candidaţi români în "Cizmă"

În acelaşi timp, foarte mulţi români şi-au depus candidaturile pentru posturi de consilieri locali (postul de primar şi viceprimar este rezervat cetăţenilor italieni). Partea leului la candidaturi o are Partidul Românilor din Italia - Identitatea Românească (Pir), cel care a semnat cu Udeur - partidul condus de ministrul justiţiei, Clemente Mastella, o alianţă electorală. Pir a reuşit să prezinte opt candidaţi pe liste comune cu Udeur, în tot atâtea localităţi.

Pir nu a făcut campanie electorală pentru candidaţii săi, nu a organizat mitinguri sau spectacole, lăsându-i pe candidaţi să se descurce. Parafrazând, nu întreba ce poate partidul să facă pentru tine, ci ce poţi tu să faci pentru partid. Singura ieşire în evidenţă a Pir a fost distribuirea de fluturaşi pro-Băsescu înainte de 19 mai, cu sloganul "322 la gunoi, vrem Băsescu înapoi".

Dar intrarea românilor în politică nu se limitează la listele Pir-Udeur. Există zeci de români care şi-au depus candidaturile pe listele mai tuturor partidelor, chiar şi pe listele ariene ale Ligii Nordului, partidul antiimigraţie prin excelenţă, sau ale An - Alleanza Nazionale.

Există români pe listele Ds - Democratici di Sinistra, Prc - Rifondazione Comunista, Idv - Italia dei Valori. Chiar dacă niciunul dintre candidaţi nu are şanse reale, având în vedere prezenţa lor pe liste de partid, chiar dacă nu sunt aleşi, toate voturile obţinute de români merg la partid, pentru a-l ajuta să depăşească pragul minim electoral.

"Am ales dreapta pentru că sunt sătul de comunism"

Am stat de vorbă cu mai mulţi candidaţi români la aceste alegeri, pentru a înţelege ce i-a determinat să facă acest pas.

Gheorghe Raica, Gogu pentru prieteni, 33 de ani, şi-a prezentat candidatura pe listele Lega Nord, la Alessandria, o localitate din Piemont. Gheorghe Raica este originar din Moldova Nouă, rezident de cinci ani în Italia, este traducător la tribunal şi student la ştiinţe juridice: "De ce candidez? În Alessandria conduce acum stânga şi eu nu sunt mulţumit de administraţia actuală. Am ales dreapta pentru că noi, românii, suntem sătui de comunism. Noi ştim ce a fost comunismul. Mi se pare normal să fiu de dreapta".

Dar Lega Nord s-a pronunţat mereu contra românilor. Senatorul leghist Stiffoni a spus recent că românii sunt "beţivani şi asasini". "Lega Nord nu e împotriva românilor, nici a străinilor în general, ci a celor care se ocupă cu criminalitatea". Indiferent de ce spune Raica, Lega Nord este un partid xenofob, iar candidatura unui român este folosită pentru apărarea partidului faţă de acuzaţiile de rasism.

Un alt român a ales partidul lui Antonio Di Pietro, Italia de Valori.

Gheorghe Cozachevici, 29 de ani, spune că i-ar ajunge 150 de voturi pentru a ajunge consilier la Sezze, localitate de lângă Roma. Este angajat în construcţii şi nu i se pare nimic anormal să intre în politică: "Am fost secretarul asociaţiei Dacia Romană din Sezze şi în această calitate am cunoscut un avocat din Latina, consilier al ministrului Antonio Di Pietro. El m-a convins să-mi prezint candidatura cu acest partid. Îl admir pe Di Pietro pentru activitatea lui de magistrat, în procesul Mani Pulite, şi sunt convins că de un asemenea magistrat ar fi mare nevoie în România, unde există încă multă corupţie".

În loc să-şi facă în această perioadă campanie, Cozachevici a organizat două mitinguri pro-Băsescu: "A fost aici fostul ministru Flutur, la invitaţia asociaţiei Dacia Romană, şi am organizat împreună două mitinguri pro-Băsescu, la Latina şi la Sezze, în vederea referendumului din 19 mai. Îl cunoşteam pe Flutur de la Suceava, l-am sunat şi l-am invitat, dar cu alţi politicieni români încă n-am intrat în contact".

Firmele de construcţii, dominate de români

În noiembrie 2003 au fost arestaţi la Sezze, sub acuzaţia de rasism, cinci tineri italieni, de familie bună, care băteau şi jefuiau români din plictiseală.

Recent a explodat cazul Vanessa Russo, ucisă cu umbrela de o româncă. "Au fost episoade, dar minore. După episodul Vanessa Russo n-au fost efecte. Toate firmele de construcţii au numai muncitori români, aşa că nu avem cum să avem probleme aici."Localitatea Sezze are numele complet "Sezze Romano". Se spune că o mână hâtră a modificat pe panoul indicator numele localităţii în "Sezze Romeno".

Mihai Muntean, 45 de ani, originar din Bucureşti, stabilit la Roma de nouă ani, este candidat pe lista Pir-Udeur la Frosinone (regiunea Lazio - 90 km de Roma). De ce crede Muntean că românii din Frosinone ar trebui să-l voteze? "Pentru că e nevoie de un contact între administraţia locală şi comunitate, prin intermediul unui consilier la primărie, în vederea sprijinului în diverse domenii.

Nu cred că un consilier poate rezolva totul, dar poate fi un excelent mediator în relaţia cu autorităţile, pentru care românii sunt în prezent doar numere, cifre, nu persoane cu aceleaşi drepturi ca toată lumea. Dar românii nu prea au încredere în asemenea situaţii. Prima întrebare care mi se pune de către români e <> . Ar trebui să înţeleagă că nu e vorba de un câştig material al meu, ci un câştig de natură socială, pentru comunitate."

Implicarea străinilor în politică stârneşte controverse

Trebuie spus că intrarea străinilor în politică în Italia este un subiect mereu fierbinte. Ultima declaraţie aparţine liderului An, Gianfranco Fini: "Nu am probleme să accept votul străinilor pentru alegerile administrative. Vreau doar o garanţie că nu se vor face liste etnico-religioase, că nu va fi lista filipinezilor sau lista chinezilor (sau lista românilor - n.n.). Imigrantul cu dreptul de vot va putea vota pentru formaţiunile şi partidele italiene".

Gică Craioveanu, consilier local la Getafe

Mii de români au votat, ieri, în Spania, la alegerile locale. Printre candidaţi sunt şi 10 români, cel mai cunoscut dintre aceştia fiind fostul fotbalist Gheorghe Craioveanu, aflat pe locul doi al listei Partidului Popular în oraşul Getafe. Poziţie eligibilă care îi asigură lui Craioveanu un post de consilier local.

"Merg oamenii la alegeri, la vot, dar despre rezultate nu vom afla decât la noapte, după ora 21.00, când se închid urnele. N-au fost incidente, din câte ştiu eu. La Getafe, unde candidează Gică Craioveanu, partidul său este în opoziţie, majoritari sunt cei de la Partidul Socialist. Însă Gică este pe poziţia a doua pe listă, eligibilă, deci are asigurat un post de consilier", ne-a declarat Daniel Ioniţă, preşedintele Asociaţiei Românilor din Castellon. Craioveanu a declarat, zilele trecute, unei publicaţii spaniole, că nu a intrat în politică, dar că i-a plăcut propunerea de a candida şi că o face pentru a îmbunătăţi sportul în Getafe - oraş cu 150.000 de locuitori, situat în regiunea metropolitană Madrid, aflată în apropiere de capitala Spaniei.