Ritualuri de consum pentru vinurile de calitate

Consumul vinurilor se face conform unor reguli bine stabilite - un adevarat "ritual", asa cum reiese din ghidul practic editat de dr. ing. Ioan Pusca, inventatorul "sampaniei de Panciu", vinul spumant

Consumul vinurilor se face conform unor reguli bine stabilite - un adevarat "ritual", asa cum reiese din ghidul practic editat de dr. ing. Ioan Pusca, inventatorul "sampaniei de Panciu", vinul spumant romanesc. Setul de reguli pentru vinuri linistite, respectat ca atare, asigura conditii optime pentru savurarea unor licori de calitate.
Un prim set de operatiuni vizeaza scoaterea dopului. Dupa detasarea capacului capsulei protectoare, din plastic, se serge cu un prosop curat gatul sticlei, la exterior. Scoaterea dopului se face fara agitarea sticlei. Inainte de turnarea in pahare, vinul se degusta, pentru verificarea unui eventual defect. Daca licoarea are depuneri, sticla se manipuleaza usor, pentru a nu se agita depozitul. Pregatirea paharelor este si ea importanta. Ele nu trebuie sa deformeze limpezimea si culoarea vinului, de aceea cele mai recomandate sunt cele cu picior, tip pocal, confectionate din sticla incolora. Paharele trebuie sa fie usor mai stramte la gura, pentru o mai buna apreciere a aromei si buchetului. La paharele cu picior, mana nu atinge peretii exteriori, lucru caci ar putea schimba temperatura vinului, incalzindu-l. Recipientele trebuie mirosite in interior inainte de folosire; numai folosindu-le pe cele cu miros neutru se poate aprecia corect aroma si buchetul vinului. Pentru clatirea lor, se foloseste apa calduta fara detergenti. Urmele de ruj lasate pe pahar pot influenta gustul vinului. Umplerea paharelor se face la 2/3 din capacitatea lor. La turnarea din sticla in pahar, trebuie ca distanta dintre acestea sa fie cat mai mica, fara insa a sprijini gatul sticlei de buza paharului, pentru ca vinul sa curga in mod lin, placut. Pentru a evita ca ultimele picaturi de vin sa cada pe fata de masa, se roteste putin sticla, ridicandu-se in acelasi timp gatul ei, astfel incat picaturile sa se opreasca pe servetul/prosopul in care e invelit gatul sticlei. Temperatura optima de servire a vinurilor difera in functie de soiul acestora. Vinurile albe - dulci, demidulci, demiseci si seci - precum si cele roze se servesc la temperaturi intre 5-10 grade Celsius, si nu la zero grade sau mai putin. Vinurile rosii usoare se servesc la 10-15 grade Celsius. Temperatura optima pentru vinurile rosii pline (corpolente) este de 15-18 grade. Pentru servirea vinurilor la masa, se respecta urmatoarele reguli:
- niciodata nu se utilizeaza congelatorul pentru fraparea vinurilor;
- nu se recomanda folosirea cuburilor de gheata in pahar pentru racire;
- aducerea vinurilor la temperatura optima se face lent, nu brusc;
- intotdeauna vinurile tinere, indiferent de tip, se servesc la o temperatura ceva mai mica decat cele vechi;
- trebuie avut in vedere ca vinul se incalzeste singur in pahar, in timpul servitului la masa - un vin la 6-8 grade Celsius atinge 10-12 grade Celsius dupa 20 de minute de stat la temperatura normala din camera.
Ordinea prezentarii vinurilor este foarte importanta. Ele se servesc intr-o scara calitativa ascendenta. Regulile de baza sunt urmatoarele:
- vinurile seci se servesc intotdeauna inaintea celor dulci;
- vinurile albe seci, inaintea celor rosii;
- vinurile rosii seci inaintea celor albe dulci;
- vinurile tinere inaintea celor vechi;
- vinurile usoare inaintea celor corpolente;
- vinurile reci inaintea celor aduse la temperatura camerei.
Consumul diferitelor categorii de vinuri e si functie de anotimp. Primavara, vara si toamna se recomanda mai mult vinuri albe, tinere, iarna - vinuri mai corpolente, in special cele rosii.