Riscurile urbanizării

Înfiinţarea Zonei Metropolitane Bucureşti ar putea crea în primă fază haos din punctul de vedere al protecţiei sociale. Consiliile locale vor fi nevoite să apeleze la un mecanism de

Înfiinţarea Zonei Metropolitane Bucureşti ar putea crea în primă fază haos din punctul de vedere al protecţiei sociale. Consiliile locale vor fi nevoite să apeleze la un mecanism de decontare

Sociologii spun că unele comunităţi mai sărace, "înghiţite" de ZMB, sunt în pericol de a fi transformate în localităţi-dormitor sau în cartiere periferice de tip ghetou.

Cele 61 de localităţi din judeţele Ilfov, Călăraşi, Giurgiu, Dâmboviţa şi Ialomiţa vor beneficia de multe avantaje în cazul realizării celui mai nou proiect al Zonei Metropolitane Bucureşti (ZMB).

Acestea pot fi în primul rând de ordin financiar, atâta vreme cât proprietarii din aceste zone îşi vor vinde terenurile unor investitori imobiliari.

Cei care vor decide însă să rămână pe teritoriul proaspăt urbanizat vor fi supuşi unor schimbări şi chiar unor riscuri din punct de vedere social.

"Cel mai puternic impact va fi acela al schimbării bruşte în viaţa cotidiană. Cei care sunt obişnuiţi să-şi ia dimineaţa roşiile din grădină ca să-şi facă o salată se vor adapta greu la o urbanizare masivă", a explicat sociologul Mircea Kivu.

El a adăugat însă că acestea vor fi cazuri rare, pentru că localităţile învecinate Bucureştiului au deja o structură semiurbană, obiceiurile orăşenilor nefiindu-le străine. "În apropierea Capitalei au rămas puţine localităţi în care să mai trăiască ţărani autentici, care să cultive pământul şi care să nu fi mers cu metroul prin Bucureşti măcar o dată", a mai spus Mircea Kivu.

Metropolizare sau mai multe ghetouri?

Directorul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, antropologul Vintilă Mihăilescu, a precizat că extinderea "metropolitană" a unui mare oraş este şi cazul Bucureştiului şi reprezintă un proces firesc. "De fapt, Bucureştiul actual este şi rezultatul integrării în timp a peste 30 de foste sate limitrofe", a spus Mihăilescu.

Antropologul a explicat că pe de o parte, multe dintre satele actuale din împrejurimile Capitalei gravitează deja de mai multă vreme în jurul Bucureştiului, fiind legate funcţional de acesta. Pe de altă parte, unele zone limitrofe au început să fie investite imobiliar, devenind prelungiri ale Capitalei.

"Constituirea administrativă a ZMB ar trebui să confirme şi să dezvolte astfel infrastructura acestui proces deja în curs. Condiţia generică ar fi ca această decizie să nu rămână la stadiul pur administrativ, ca pe vremea lui Ceauşescu", a afirmat Vintilă Mihăilescu.

Riscul general în astfel de cazuri îl constituie, în opinia directorului Muzeului Ţăranului Român, implozia noilor comunităţi şi transformarea lor în localităţi-dormitor sau, la limită, ghetoizarea lor.

Textura lor urbanistică trebuie să păstreze deci o relativă autonomie, cu propriile zone de servicii şi spaţii publice, pentru a nu deveni prea dependente de "centru" şi astfel lipsite de atractivitate pentru locuitorii din zonă.

"Altfel, deşi Bucureştiul nu este un oraş de imigraţie externă deosebită, riscăm să cunoaştem şi noi, de pildă, experienţele neplăcute ale parizienilor din <> -urile lor", a conchis antropologul Mihăilescu.

Mecanismul de decontare, o soluţie

Populaţia care va fi integrată în Zona Metropolitană Bucureşti va dori să aibă acces la servicii sociale precum cei din Capitală. O solicitare normală, atâta vreme cât, în momentul oficializării ZMB, toţi cei care locuiesc în perimetrul celor 2.500 kmp adăugaţi Bucureştiului vor avea cărţi de identitate "de Bucureşti".

"Vorbim de trei milioane de locuitori şi, în primă fază, este posibil să avem de-a face cu un haos în ceea ce priveşte serviciile sociale şi cele medico-sociale", a avertizat directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din sectorul 1, Dănuţ Fleacă.

El a explicat că autorităţile locale vor face faţă cu greu unei cereri mai mari de servicii şi că trebuie gândit un sistem eficient de acoperire a acestora. "Cred că cea mai utilă va fi existenţa unui mecanism de decontare între consiliile locale, pentru că, de pildă, noi, cei de la sectorul 1, am putea să oferim servicii oamenilor dintr-o localitate precum Nuci, însă autoritatea locală de acolo trebuie să solicite o astfel de colaborare", a mai spus Dănuţ Feacă.

Directorul de la Primăria Sectorului 1 a mai precizat că înfiinţarea Zonei Metropolitane Bucureşti este însă "tot ce putea să i se întâmple mai bine Capitalei şi localităţilor învecinate".

Deşi Bucureştiul nu este un oraş de imigraţie externă deosebită, riscăm să cunoaştem şi noi, de pildă, experienţele neplăcute ale parizienilor din <> -urile lor
Vintilă Mihăilescu
antropologul

Cel mai mare impact va fi acela al schimbării bruşte în viaţa cotidiană. Cei care sunt obişnuiţi să-şi ia roşiile din grădină ca să-şi facă o salată se vor adapta greu la o urbanizare masivă
Mircea Kivu
sociologul