Riscul planetar al gazelor cu efect de seră

Consecinţele actualelor tendinţe de încălzire a climatului global ar putea fi catastrofale, avertizează un raport al guvernului britanic

Creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră ar putea avea efecte mult mai serioase decât se credea până acum, se afirmă într-un raport ştiinţific dat publicităţii de guvernul britanic. Potrivit raportului, există doar şanse reduse ca emisiile gazelor cu efect de seră să fie menţinute la un nivel inferior celui socotit periculos. Există temerea ca banchiza de gheaţă din largul Groenlandei să se topească, ceea ce va duce la creşterea apreciabilă a nivelului apelor mării. Cele mai vulnerabile la aceste efecte vor fi ţările sărace.
Raportul intitulat "Pentru evitarea schimbărilor climaterice primejdioase" reprezintă o compilaţie a materialelor prezentate de oamenii de ştiinţă la o conferinţă din februarie 2005, sub auspiciile Oficiului Meteorologic din Marea Britanie. Conferinţa şi-a propus două principale obictive: să stabilească la care nivel emisiile de gaze cu efect de seră în atmosferă devin periculoase şi care sunt opţiunile pentru evitarea acestui pericol.
Primejdia e mult mai mare decât se anticipa
În cuvântul introductiv la raport, premierul britanic, Tony Blair, afirmă: "Este clar, din datele ce au fost prezentate, că riscurile unei schimbări generale a climei sunt mult mai mari decât am crezut la început. E limpede acum că emisiile de gaze cu efect de seră, strâns asociate de procesul industrializării şi al dezvoltării economice a unei lumi în care populaţia a sporit de şase ori în ultimii 200 de ani, provoacă încălzirea climatului global într-un ritm care devine de nesuportat".
În acest sens, raportul stăruie asupra impactului pe care îl pot avea diferitele niveluri de creştere a temperaturii. "Creşterea cu peste un grad Celsius a nivelului temperaturii globale include riscuri serioase pentru ecosistemele existente şi pentru diferite specii animale", a susţinut în intervenţia avută la conferinţă Bill Hare, de la Institutul german pentru Cercetarea Schimbărilor Climaterice, afirmaţiile sale fiind rezultatul a peste 70 de studii privind consecinţele încălzirii climatului global asupra resurselor de apă, asupra agriculturii şi asupra vieţii animalelor sălbatice. O creştere a temperaturii cu peste două grade Celsius va duce la majorarea substanţială a riscurilor, inclusiv prăbuşirea unor ecosisteme, extincţia unui mare număr de specii animale, creşterea crizei de apă şi a foametei în regiunile slab dezvoltate ale lumii, cu daune social-economice majore.
Obiectivele fixate de Uniunea Europeană
Pentru evitarea unor asemenea riscuri, Uniunea Europeană şi-a fixat ca ţel prevenirea ridicării temperaturii medii globale cu peste două grade Celsius. Conform raportului amintit, acest obiectiv nu va putea însă opri topirea banchizei de gheaţă din largul Groenlandei, cu toate consecinţele grave care ar putea decurge de aici. Una din sarcinile importante pe care şi le-au asumat savanţii care au contribuit la întocmirea raportului a fost calcularea concentraţiei în atmosferă a gazelor cu efect de seră, de natură să ducă la creşterea până la niveluri periculoase a temperaturii. De regulă, concentraţia de bioxid de carbon, principalul gaz cu efect de seră, este de 380 de părţi la un milion, în comparaţie cu nivelurile de dinaintea revoluţiei industriale, când această concentraţie era de aproximativ 275 de părţi la un milion. Creşterea temperaturii medii globale cu două grade Celsius va fi provocată de sporirea acestei concentraţii la 450 de părţi la un milion.
Obstacole obiective şi subiective
În ceea ce priveşte opţiunile pentru evitarea unor concentraţii periculoase ale gazelor cu efect de seră, raportul este mai degrabă ambiguu. Există opţiuni tehnologice, se afirmă în raport, cum ar fi: creşterea eficienţei energetice, multiplicarea surselor reînnoibile de energie şi îmbunătăţirea proceselor de purificare a gazelor emise de întreprinderi industriale. Marea problemă este însă cât de rapid vor putea fi adoptate măsuri în această direcţie şi în ce proporţii de către diversele guverne ale lumii. "Problema cea mai mare nu o reprezintă implementarea unor noi tehnologii sau costurile implicate în acest proces, ci depăşirea multiplelor obstacole politice, sociale şi comportamentale în calea unor asemenea opţiuni", conchide raportul.

Efecte incalculabile
Or, o asemenea creştere a temperaturii ar avea ca efecte:
* diminuarea apreciabilă a recoltelor la hectar în ţările dezvoltate şi în cele în curs de dezvoltare
* deşertificarea unor suprafeţe întinse în Africa de Nord şi dislocarea unor întregi populaţii
* până la 2,8 miliarde de oameni ar putea suferi de pe urma crizei de apă potabilă
* 97 la sută dintre recifele de corali vor dispărea
* dispariţia în cursul verii a banchizelor de gheaţă din zona arctică va provoca dispariţia urşilor polari şi a morselor
* în Africa şi America de Nord, malaria va înregistra creşteri spectaculoase