Rezolvarea conflictului din Transnistria se poate face dupa modelul cipriot

Evolutia Moldovei, in sensul continuarii pregatirii acestui stat pentru aderarea la Uniunea Europeana, trebuie disociata de cea a Transnistriei. Aceasta este concluzia studiului Societatii Academice

Evolutia Moldovei, in sensul continuarii pregatirii acestui stat pentru aderarea la Uniunea Europeana, trebuie disociata de cea a Transnistriei. Aceasta este concluzia studiului Societatii Academice Romane, "Cum putem ajuta Moldova sa se ajute pe sine", care ii are ca autori pe Sorin Ionita si Alina Mungiu-Pippidi. Autorii raportului pledeaza pentru scoaterea, temporara, a "problemei transnistrene" de pe agenda de politica externa a Romaniei, pana in momentul in care contextul international va deveni favorabil rezolvarii conflictului. Atunci cand folosesc sintagma "contextul international", autorii studiului au in vedere decizia unuia dintre actorii internationali majori de a se implica in conflict, in sensul dorit de conducerea de la Chisinau. In ceea ce priveste atitudinea pe care Romania ar trebui sa o aiba fata de Republica Moldova, Sorin Ionita si Alina Mungiu-Pippidi pledeaza pentru o raportare nuantata, inducand ideea ca Bucurestiul nu ar trebui sa adere automat la conceptia potrivit careia rezolvarea conflictului se poate face numai prin revenirea Transnistriei sub controlul Chisinaului. Plecand de la modelul Ciprului, divizat in cele doua zone, greaca si turca, autorii pledeaza pentru "autonomizarea Moldovei fata de Transnistria". Acestia incearca sa demonteze "spaimele" Chisinaului, potrivit carora mentinerea regimului de la Tiraspol ar vulnerabiliza energetic Republica Moldova, iar starea conflictuala ar impiedica aderarea tarii la UE. Potrivit analistilor SAR, o data realizata autonomizarea Moldovei de Transnistria, solutionarea conflictului poate redeveni o prioritate dupa aderarea Romaniei la UE.