Rezervaţia ecologică "Nahuel Huapi", cel mai vechi parc din Argentina

Pescuitul, jocul de golf, plimbările cu barca pe lac şi drumeţiile sunt numai câteva dintre atracţiile parcului situat la poalele Munţilor Anzi. Parcul Naţional "Nahuel Huapi" din Argentina

Pescuitul, jocul de golf, plimbările cu barca pe lac şi drumeţiile sunt numai câteva dintre atracţiile parcului situat la poalele Munţilor Anzi.

Parcul Naţional "Nahuel Huapi" din Argentina atrage anual mii de turişti din toată lumea, veniţi în acest colţ de lume ca să respire aer curat. Situat la poalele Munţilor Anzi, parcul e cel mai vechi din Argentina, fiind înfiinţat încă din anul 1934. El se întinde pe 7.050 km² şi ajunge până la graniţa cu statul Chile. Cel mai mare oraş al parcului e San Carlos de Bariloche, o adevărată cetate a eco-turismului.

Datorită poziţionării sale, oraşul San Carlos de Bariloche e considerat poarta de intrare în regiunea lacurilor patagoniene. Pornind din acest loc, turiştii urmează traseele marcate de către administratorii Parcului "Nahuel Huapi" şi fac excursii pe circuitul Chico, unde se pot vizita obiective precum Swiss Colony, Cerro Lopeo, Vila Llao Llao şi Lookout Point.

Apoi, urmează un popas către Cerro Cathedral, care e principalul centru de schi. Pe timp frumos, turiştii pot practica înotul, caiacul, windsurfingul sau plutăritul. Administratorii parcului spun că zona e faimoasă pentru fauna sălbatică, alcătuită mai ales din specii rare. De asemenea, în parc pot fi văzute soiuri deosebite de floră, precum coniferul patagonian, un copac înalt de 40-60 de metri, care atinge grosimi de până la 5 metri în diametru.

Pensiunile denumite după speciile rare

De altfel, multe dintre locurile de odihnă de aici au fost denumite după speciile de plante care le reprezintă. De exemplu, Hotelul Llao Llao poartă numele unei specii de fungus care creşte pe copacii de nire şi coihue, specifici zonei Patagoniei.

La fel, hotelul Huemul a fost numit după cerbul cu acelaşi nume. Huemulul e o specie de cerb care trăieşte numai în Argentina şi Chile. În parc se mai găseşte şi cea mai mică căprioară din lume, cunoscută sub numele de "pudu". Dihorul de apă, mara, o specie de mamifere care trăieşte numai în Argentina, papagalii, condorii de Anzi şi lamele sunt, de asemenea, atracţii speciale din parcul argentinian.

Un parc pe o peninsulă

Pentru că în parc şi în jurul oraşului Bariloche există multe lacuri, întreaga zonă e cunoscută sub numele: Districtul de Lacuri Argentiniene. Salba de lacuri cuprinde zeci de lacuri, între care patru sunt mai mari: Nahuel Huapi, Mascaradi, Gutierrez, Traful, Moreno şi Guillelmo.

Lacul Nahuel Huapi are câteva insule, inclusiv insula Huemul, care a găzduit proiectul de cercetări nucleare, desfăşurat de guvernul argentinian între anii 1949 şi 1952. În nordul lacului se află peninsula Quetrihue, care în prezent e considerată un alt parc naţional, numit Los Arranyanes. Munţii au şi ei o contribuţie importantă la crearea zestrei turistice a acestui colţ de lume.

De pildă Cerro Catedral, un masiv muntos înalt de 2.388, nu e doar decorativ, unul dintre versanţii săi fiind amenajat pentru schi. Plecând de aici, se poate urca pe vârful cel mai înalt din Anzi (3.491 de m înălţime), Cerro Tronador, situat la graniţa cu statul Chile. Dincolo de el, în partea nordică a parcului Nahuel Huapi, începe o altă rezervaţie naturală, Parcul Naţional Lanin.

Multe lacuri glaciare

În Parcul Nahuel Huapi pădurile andine se întâlnesc cu stepa şi aici are loc tranziţia între vegetaţia luxuriantă şi ierburile aurii din văile sinuoase ale munţilor. Ca orice alt colţ al Patagoniei, parcul are multe iazuri şi lacuri de apă sărată sau dulce. Către Anzi, pietrişul lasă loc porfirului, granitului şi bazaltului. Principalele depresiuni ce traversează platoul, Gualichu la sud de Rio Negro, Valcheta şi Maquinchao, prin care înainte au curs apele lacului Nahuel Huapi, au forme şi rotunjimi ciudate, care amintesc de un peisaj marţian.

Arbustul veşnic verde

Pentru că există variaţii mari de temperatură, în parc există mai multe tipuri de vegetaţie. Pe de o parte, sunt zonele mlăştinoase cu tufe pitice, care domină partea de sud a coastei vestice, unde precipitaţiile sunt mai dese, iar pe de altă parte există zone cu precipitaţii abundente, în care predomină pădurile subpolare de fag.

Una dintre cele mai rare plante ce poate fi văzută în Parcul "Nahuel Huapi" e "Berberis buxifolia", considerată simbolul Patagoniei. Planta e o tufă veşnic verde, ale cărei fructe sunt comestibile şi sunt folosite la prepararea unui gem popular. O legendă spune că cel ce a mâncat fructul cu siguranţă se va întoarce în Patagonia. În zona Districtului Lacurilor argentiniene poate fi văzută şi "Fitzroya", un arbore masiv şi longeviv, protejat în Parcul Naţional Los Alerces.

Pasărea Colibri poate fi văzută iarna

În văile patagoniene trăiesc specii unice în fauna mondială. Lama Guanaco (Lama guanicoe), puma, zorro sau vulpea braziliană (Canis azarae), zorrino (un tip de sconcs) şi tuco-tuco sunt doar câteva dintre mamiferele specifice acestor zone. Lamele cutreieră în turme de-a lungul întregului teritoriu, sub protecţia statutului de parc naţional. Pe vremuri, ele reprezentau principala hrană pentru băştinaşi. O altă raritate sunt papagalii verzi cu coadă lungă. Pe timpul iernii noastre, când în Patagonia e vară, pot fi văzute şi păsările Colibri.

Trasee către lacurile glaciare

Turiştii care poposesc în nordul Parcului "Nahuel Huapi" au la dispoziţie mai multe circuite marcate, care duc spre lacurile glaciare. Unul dintre acestea începe de la confluenţa râurilor Limay şi Traful, spre Valea Encantado. O altă opţiune e ruta celor Şapte Lacuri, care duce prin Parcul Naţional Lanin, unde se pot vedea păduri din esenţe rare. În partea de sud, un traseu deosebit duce spre Lacul Mascardi. Deşi se află pe teritoriul unei rezervaţii, aici a fost construit singurul drum consolidat, ce se bifurcă spre Lacul Roca şi cascada Los Alerces, îndreptându-se spre Muntele Tronador şi lacurile sale glaciare.

Sărbători în Bariloche

În fiecare anotimp există câte o sărbătoare importantă, când administratorii parcului organizează, în funcţie de climă, manifestări culturale tradiţionale. În august are loc Festivalul Naţional al Zăpezii, ce include competiţii şi evenimente speciale. La începutul lui iulie are loc "Fiesta de las Comunidades", festivalul comunităţilor etnice.

Fiecare grup oferă parade cu costume populare şi specialităţi culinare. În septembrie, are loc sărbătorirea înfloririi pomilor, când toate drumurile se împodobesc cu flori. În noiembrie, pescarii se adună în jurul lacurilor pentru a-şi povesti isprăvile. În ianuarie şi februarie are loc Festivalul de Vară al Muzicii, când se desfăşoară diverse concursuri de muzică tradiţională.

Pădurile Arrayanes din Insula Victoria

Pentru că este o zonă protejată, Parcul "Nahuel Huapi" are foarte multe campinguri bine organizate. Un loc obligatoriu de văzut e Insula Victoria, unde sunt pădurile Arrayanes. Aceste păduri au fost declarate monumente ale naturii datorită arborilor vechi de sute de ani. În interior, la numai câteva sute de metri de lizieră, există flori şi fructe rare.

Din noiembrie până în aprilie are loc sezonul de pescuit, când se pot prinde păstrăvul maro şi somonul. Turiştii pot face şi multe excursii în jurul lacurilor, pot urca pe munte şi pot închiria cai, pentru plimbări pe drumurile pietruite de la poalele munţilor.

Trasee per pedes prin Patagonia

Din cauza restricţiilor impuse de statutul de parc ecologic, peste 500 de km de drumuri din "Nahuel Huapi" nu pot fi parcuşi decât pe jos. Traseele turistice sunt marcate în funcţie de gradul de dificultate, iar cele mai multe se pot efectua în doar câteva ore:

De la Refugiul Frey la Refugiul San Martin, de-a lungul crestei Mt Catedral, pe Valea Rucado şi pe creasta Muntelui Brecha Negra. Traseul are dificultate medie şi durează opt ore.
O altă rută e de la Segre and Lopez pe lângă lacul La Carne, apoi are loc coborârea la Pampa Linda, în zona vârfului Muntelui Tornador. Traseul poate fi străbătut într-o jumătate de zi.

De la Hotelul Tronador spre Lacul Creton şi de aici spre Lacul Azul, traseu care durează trei ore.
De la lacul de lângă Hotelul Tronador spre Manson Superior şi spre Llum Lagoon. Urmează escaladarea crestei Muntelui Mora. Coborârea se face pe lângă strâmtoarea Casalata. Traseul se parcurge într-o jumătate de zi.
Circuitul începe de la refugiul Segre şi Lopez, urmează urcarea până la vârful Muntelui Lopez, Mallin del Goye şi Bailey Willis. Traseul are dificultate mare şi durează cel puţin cinci ore.

O altă excursie e de la La Carne Lagoon spre Pampa linda, traseu care durează trei ore.
Un traseu de două zile e cel de la Pamapa Linda, pe lângă lacul Frias, cu trecere pe lângă Strâmtoarea Nubes.
De la Pampa Linda turiştii pot face mai multe excursii spre Saltillo de las Nalca, spre Ventisquero Negro sau spre Muntele Tronador.

O donaţie din 1903

Situat în partea sud-vestică a provinciei Neuquen şi în vestul Provinciei Rio Negro, parcul a fost înfiinţat în 1903, când Perito Francisco Pascasio Moreno a făcut o donaţie importantă de pământ statului argentinian. În 1934, autorităţile de la Buenos Aires decid să protejeze viaţa sălbatică din Patagonia şi înfiinţează un parc naţional.

Din motive ecologice, zona cuprinde şi porţiuni importante din regiunea muntoasă a Anzilor şi chiar o parte din nordul Patagoniei. Modelat de diferite procese geologice care au avut loc în milioane de ani, parcul are vârfurile munţilor acoperite cu zapadă, care, topindu-se, alimentează lacurile din văi pe timpul verii.