Rezervaţia din Retezat, ultima pădure intactă

Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice confirmă faptul că pădurile din judeţul Hunedoara au scăpat de masacrul defrişărilor Pădurile din zona Retezat au scăpat de

Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice confirmă faptul
că pădurile din judeţul Hunedoara au scăpat de masacrul defrişărilor

Pădurile din zona Retezat au scăpat de tăierile masive care au afectat alte zone prin simpla înfiinţare a unor posturi de jandarmi montani exact în mijlocul rezervaţiei şi în apropiere de drumurile folosite de lucrătorii forestieri. În acest fel, orice lemn tăiat şi coborât din pădure poate fi controlat.

Încercările de defrişare în masă şi afacerile ilegale cu lemn au putut fi stăpânite, atât prin amenzi foarte mari, cât şi prin dosare penale întocmite cu promptitudine.

Ofensiva jandarmilor montani i-a făcut pe hoţi să dea înapoi. Un alt avantaj a fost configuraţia specială a reliefului şi poziţia drumurilor, astfel încât nimeni nu poate să evite filtrele jandarmeriei.

Greenpeace a salutat ieri concluzia studiului comandat de Ministerul Mediului, care a confirmat faptul că în Munţii Retezat - Godeanu - Ţarcu se află ultimul Peisaj Forestier Intact din Europa.

Un studiu comandat de Ministerul Mediului şi realizat de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice confirmă faptul că pădurile rezervaţiei au scăpat de masacru

Judeţul Hunedoara a scăpat de defrişările necontrolate datorită pazei şi monitorizării permanente. Şi aceste păduri sunt însă predispuse furturilor de lemn.

Organizaţia Greenpeace a salutat ieri, printr-un comunicat special remis presei, faptul că studiul comandat de Ministerul Mediului a confirmat o afirmaţie anterioară a acestei organizaţii, şi anume că Munţii Retezat - Godeanu - Ţarcu adăpostesc ultimul Peisaj Forestier Intact din Europa.

Gabriel Păun, conducătorul campaniilor din România ale organizaţiei, a precizat suplimentar: "Confirmarea descoperirii Greenpeace reprezintă primul pas pentru protejarea acestei comori unice".

Graţie Parcului Naţional Retezat, arie protejată, care ocupă o suprafaţă importantă din totalul fondului forestier al judeţului Hunedoara, afacerile ilegale cu lemn au putut fi ţinute în frâu de către autorităţi. Cel puţin până în prezent, pentru că şi aici există pericolul ca situaţia să scape de sub control.

Ceea ce astăzi reprezintă o rezervaţie-model a biosferei ar putea să ajungă în viitor o regiune la fel de pustiită ca şi judeţele Moldovei, dacă factorii responsabili nu vor rămâne la fel de fermi în ceea ce priveşte protecţia militarizată a zonelor forestiere. Semnalul de alarmă a fost tras în anul 2007, când un întreg hectar de pădure, situat la graniţa Parcului Naţional Retezat, a fost ras într-o singură noapte.

Jandarmi în inima munţilor

Pădurile din zona Retezat au scăpat de masacru datorită înfiinţării unor posturi de jandarmi montani exact în inima munţilor şi în apropiere de rutele folosite de lemnari, astfel încât orice lemn tăiat şi coborât din pădure poate fi controlat.

În baza atribuţiilor ce le revin jandarmilor, prin H.G. 427/2004 pentru aprobarea normelor privind circulaţia materialelor lemnoase, controlul circulaţiei acestora şi al instalaţiilor de transformat lemn rotund, încercările de defrişare în masă şi afacerile ilegale cu lemn au putut fi stăpânite, atât prin amenzi aspre, cât şi prin dosare penale.

Ofensiva jandarmilor montani i-a făcut pe hoţii de lemn să dea înapoi. Un alt avantaj care a contribuit la salvarea pădurilor din judeţul Hunedoara a fost şi infrastructura din munţi. Aproape în mai toate zonele unde se exploatează lemn există o singură rută de acces, astfel încât un hoţ nu ar avea cum să evite filtrele jandarmeriei.

Polatişte, Jieţ, Cimpa şi Taia, zone de risc

Monitorizările şi raziile jandarmilor montani arată că în judeţul Hunedoara, suprafeţele de pădure unde se înregistrează cele mai multe probleme privind exploatarea perimetrelor forestiere sunt localizate în zona Văii Jiului.

Anul trecut, jandarmii hunedoreni au constatat 16 încălcări de natură contravenţională. Metoda folosită de hoţi era necompletarea tuturor datelor în avizul de însoţire, ceea ce putea permite transportatorului să efectueze mai multe transporturi pe baza aceluiaşi act de evidenţă şi, astfel, s-ar fi putut transporta o cantitate de lemn mai mare decât cea înscrisă în documente.

Cele mai multe nereguli au fost descoperite în zonele Polatişte, Jieţ, Cimpa şi Taia, dar aceste puncte au fost trecute pe o hartă de risc în care s-a intensificat monitorizarea. De asemenea, o altă zonă în care au fost constatate ilegalităţi este partea nordică a Masivului Retezat, în zona ce aparţine de comuna Râu de Mori.

98 de mii de hectare

- are suprafaţa de pădure care a fost recunoscută drept Peisaj Forestier Intact

Ţăranii îşi revendică pădurile

Ţăranii din Petrila spun că există o mafie care urmăreşte să-i îndepărteze de pădurile strămoşeşti

Comunitatea ţărănească ameninţă că, dacă nu se sensibilizează autorităţile la timp, atunci va fi răscoală, ca în 1907!

Proprietarii pădurilor din Parâng spun că acestea sunt exploatate de diferite firme, dar ei nu au fost puşi în posesie

Sunt 25 de proprietari, cu acte de peste 200 de ani vechime, care deţin împreună peste 700 de hectare de pădure în apropiere de Vârful Slima, din Munţii Parâng

Întârzierile privind împroprietărirea au fost provocate de procedurile pentru întocmirea actelor de proprietate

Drum ilegal prin rezervaţie

Drumul DN 66A ar trebui să lege oraşul Petroşani de Băile Herculane

Dacă drumul se va construi, se strică statutul zonei de Peisaj Forestier Intact (PFI)

Aici nu s-au făcut lucrări de infrastructură şi nu au fost exploatări forestiere în ultimii 50 de ani

Construirea drumului ar fragmenta habitatele naturale ale mamiferelor mari (lup, urs şi râs).

Aproximativ 10% din suprafaţa de 97.926 de hectare care respectă normele PFI nu are protecţie legală, nefiind inclusă în nicio rezervaţie

Greenpeace propune înfiinţarea unei Agenţii Naţionale pentru Arii Protejate, independentă de Romsilva, care să aibă experţi dedicaţi conservării naturii

Hoţia prin composesorat

La Petrila, localnicii acuză primăria că le exploatează ilegal pădurile. Oamenii spun că sunt prădaţi chiar de consiliul local al oraşului, care atribuie spre exploatare unor firme cu interese fondurile forestiere. Gheorghe Bunea, unul dintre membrii composesoratului "Obştea Jiană", spune că pădurea lui a fost dată spre exploatare unei firme fără ca el să fie anunţat. Pe metrul cub de lemn tăiat a primit 35 lei, în timp ce preţul real era de 150 lei.

Membrii din composesoratul "Obştea Jiană" susţin că au cerut primarului, în repetate rânduri, să facă o nouă adunare generală în care să fie stabilite criteriile de exploatare, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Primarul oraşului Petrila, Ilie Păducel, afirmă că exploatarea pădurii se face corect, iar firmele care se ocupă de această activitate au câştigat licitaţia corect.

Afacerile cu lemnele din pădurile din zona de est a Văii Jiului sunt, în opinia proprietarilor lor, adevărate jafuri, deoarece exploatarea lemnului nu se face raţional.

Cine taie pădurile în Hunedoara?

În ciuda controlului riguros al fondurilor forestiere şi a amenzilor mari pe care hoţii de lemn le riscă, tentaţia de a tăia din rezervaţie e puternică.

Unii proprietari de păduri caută chiar ei să se îmbogăţească peste noapte din afaceri cu lemn. Un exemplu în acest sens este şi cazul unui localnic din oraşul hunedorean Uricani, care şi-a masacrat singur pădurea într-o singură noapte.

Poliţiştii au intrat în alertă după ce au descoperit, la limita cu Parcul Naţional Retezat, că peste noapte cineva a tăiat "la ras" aproape un hectar de pădure. "Am fost sesizaţi de către Ocolul Silvic şi am declanşat o anchetă. Copacii tăiaţi nu aveau marcajul Ocolului Silvic", povesteşte subcomisarul Dănuţ Mocanu, şeful Poliţiei Uricani. Proprietarul care şi-a tăiat ilegal pădurea s-a ales cu dosar penal şi va răspunde în instanţă, spun anchetatorii.
Defrişări puse la cale de primărie

Dacă defrişările ilegale au fost ţinute sub control, cele aşa-zise legale vor masacra o pădure în suprafaţă de circa 60 de hectare. Drujbele vor intra în pădurea veche de zeci de ani,cu avizul Primăriei Petroşani, pentru a face loc construcţiei unei telegondole.

Astfel, pădurea de pe circa 8,5 kilometri unde va rula instalaţia de transport va dispărea. Conform proiectului, municipalitatea s-a angajat să compenseze spaţiul defrişat prin împădurirea unei suprafeţe similare într-o altă zonă.

Dar nu e chiar aşa de simplu. O pădure creşte în câteva zeci de ani şi, până atunci, defrişarea rămâne defrişare.

Am aplicat sancţiuni şi pentru încălcarea legislaţiei privind transportul materialului lemnos
Robert Vîţă,
colonel la Inspectoratul
de Jandarmi Hunedoara